Mișcările care aduc pe final de an „focurile de artificii” pe piața de fuziuni și achiziții

Cristina Dobreanu 14/12/2016 | 16:43 Financiar
Mișcările care aduc pe final de an „focurile de artificii” pe piața de fuziuni și achiziții

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Nu aduce anul ce aduce ceasul“ – ar pu­­tea fi sinteza unei evoluții a pieței lo­­cale de fuziuni și achiziții care a bifat a cincea cea mai mare tranzacție din 2000 încoace.

Pe o piața a fuziunilor și achizițiilor aparent aridă, lipsită de tranzacții spectacu­loase sau care să depășească 100 de mi­­­­li­­oane de euro (cu o singură excepție – pre­­luarea Shopping City Sibiu de către NEPI), două mutări de final de an aduc focurile de artificii aștep­­ta­­te de analiști.

În discuțiile anterioare cu NewMoney, specialiștii din M&A estimau că valoa­rea pieței de profil ar putea ajunge la 2,4-2,5 miliarde de euro – sub nivelul ce­­lei de anul trecut – și mizau pe tran­­zac­­ții mari (peste 500 de milioane de euro), în special în zona de retail, servicii me­di­cale și IT, realizate în ultimele două luni ale anului. Iar timpul le-a dat dreptate, spre finalul lui noiembrie consem­nân­­du-se cea mai mare tranzacție a anului – vânzarea rețelei Profi, a cincea ca mă­­ri­­me într-un top al tranzacţiilor private încheiate în România ultimilor 16 ani – și anunțul privind intenția de listare la Bur­sa de la București a Med­­Life. Dar să le luăm pe rând.

Exit x 7. De departe, vedeta acestui an pe piața de M&A este retailerul Profi. Lan­­­­țul de supermarketuri a fost vândut de Enterprise Investors către fondul de investiții Mid Europa Partners, pentru 533 de milioane de euro, valoare care a depășit cu mult pro­­nos­­ticurile inițiale. Tran­­zac­­ția este condiționată de apro­bă­rile nece­­sare de la autorități și se va în­cheia în primul trimestru al lui 2017. Anul trecut, Profi a avut datorii de 138 de mi­lioane de eu­­ro, po­­tri­­vit informa­țiilor de la Ministe­­rul Finan­­țelor.

Valoarea exitului este de șapte ori mai mare decât suma investită în 2010 de Enterprise Investors, care a plă­­tit 66 de mi­li­oane de euro pentru 67 de ma­­­­ga­­zine Profi. Ulterior tranzacției anunțate în 2009, fondul polonez a făcut o majorare de capital de ze­­ce mili­­oane de euro.

Ritmul de creștere al lan­­țu­­lui de retail a fost de circa o sută de ma­­ga­­zine pe an, iar, în momentul vân­­zării, Profi era aproape de pragul de 500 de uni­­tăți. Com­pania cu circa 11.000 de angajați așteaptă venituri de 800 de milioane de euro în acest an.

Fondul are, în continuare, in­tenții mari pentru Profi. „Planurile sunt de creștere la o mie de magazine în pe­rioada urmă­toare“, explică Daniel Cîrs­­tea, CEO Profi Rom Food.

În „era“ Enterprise Investors, Profi se poate numi o poveste de succes. Dar nici Mid Europa nu vine „cu mâna goală“ – nici la propriu, nici la figurat. Chiar dacă sunt la prima investiție în zona de retail în Ro­­mâ­­nia, fondul are în portofoliu un exem­­plu de succes din Polonia, care se mu­­lea­­ză aproape perfect pe modelul Profi: lan­­țul de retail Zabka.

mihai-marcu_mediafax_newmoney
FOTO: Mihai Marcu se supune deja regulilor Bursei și se ferește să comenteze decizia referitoare la listare. Sursa foto: Mediafax

 

Retailul-Rege. Preluat în 2011 de la un alt fond de in­­­­vestiții, pentru 400 de mi­­lioane de eu­­ro, Zabka avea 2.400 de ma­­gazine și veni­­turi de 650 de milioane de euro. Patru ani mai târziu, în 2015, Zab­­ka a ajuns la pes­­te 4.000 de magazine și venituri de 1,31 miliarde de euro, po­­trivit presei po­­loneze. În prezent, Mid Eu­­ropa inten­­țio­­nează să vândă Zabka, valoarea esti­­ma­­tă a tranzacției fiind de cir­­ca un miliard de euro, scrie Reuters. „Ne dorim să fim aici peste cinci ani și să ve­­dem succesul Zabka replicat și în Ro­­mâ­­nia“, mărturisește pentru NewMo­­ney Nikolaus Bethlen, partener în cadrul Mid Europa, care administrează fonduri de 4,3 miliarde de euro.

În ultimii ani, retailul autohton nu a fost lipsit de tranzacții – preluarea Billa de către Carrefour, estimată în piață la circa 100 de milioane de euro (2015), sau preluarea a 20 de magazine Real de către Auchan (2014), pentru care acesta din ur­­mă a plătit 257 de milioane de euro.

România devine din ce în ce mai im­por­tantă pentru portofoliul fondului de investiții, căci două din cinci investiții (ale Mid Europa Fund IV) vin de aici. „Ca număr de investiții, este cea mai mare piață și cred că va crește în continuare“, spune Bethlen. Printre domeniile de interes se află zona serviciilor medicale, retail, FMCG, transporturi sau telecomu­nicații, „tot ce poate fi pus în legătură cu această creș­­te­­re a venitului disponibil al consumato­­rului“.

Pentru Mid Europa, achiziționarea Pro­­fi este a doua mare investiție în Ro­­mâ­­­­­­­­nia, du­pă ce, anul trecut, a preluat re­­țea­­­­­­­­ua me­di­cală privată Regina Maria, o tran­zac­ție a cărei valoare a fost estimată în pia­­ță la peste o sută de milioane de euro.

Drumul spre Bursă. În aceeași săp­­tă­­mână a tranzacției Profi, MedLife, liderul pieței de servicii medicale private din România, și-a anunțat discret intenția de a se lis­­ta pe Bursa de Valori București, ur­mând să vândă un pachet de până la 44% din acțiuni.

Acționarul majoritar, familia Marcu, va continua să dețină 51% din capitalul social al MedLife, în timp ce fondul de private equity Value4Capital (V4C) va vinde întreaga sa participație de 36,25%, iar IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, va realiza un exit parțial, urmând să ră­­­­mână cu cel puțin 5% din acțiuni, în con­­­­­­dițiile în care acum deține 12,75% din MedLife. „Practica pentru o companie care urmează a se lista este să nu comen­teze în perioada premergătoare subscrie­ri­lor“, a răspuns scurt solicitării NewMoney Mihai Marcu, președintele Consi­liului de Administrație al MedLife.

Oferta publică ar trebui să fie finalizată până la sfârșitul anului, însă doar după ce obține aprobările de la autoritățile com­petente.

Despre intenția fondului de investiții V4C (care a funcționat sub numele de SGAM –  Société Générale Asset Management) de a ieși din acționariatul MedLife se știa încă de anul trecut.

Fondul a intrat în acționariatul furnizorului de servicii medicale private în 2009, în urma unei tranzacții de 20 de milioane de euro. De atunci, MedLife a des­­chis sau a achiziționat 83 de unități medicale. În prezent, grupul are 36 de clinici, opt spitale generaliste și speciali­zate, 24 de laboratoare cu mai mult de 143 de puncte de colectare de analize me­­­­dicale, nouă farmacii și opt cabinete de stomatologie.

Anul trecut, grupul a avut afaceri de 88 de milioane de euro și o EBITDA (câș­­ti­­guri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 12,5 mili­­oane de euro. Dar și datorii pe mă­­su­­ră, ca­­re se ri­di­­cau la circa 41,5 milioane de eu­­ro în 2015, arată datele Ministerului de Finanțe.

IPO (ne)sănătos. MedLife ar avea o evaluare conservatoare cuprinsă între 100 și 120 de milioane de euro, după scăderea datoriilor, ceea ce ar plasa exi­tul V4C la circa 36-43 de milioane de euro (de aproape două ori mai mult decât au investit în 2009).

„Listarea MedLife este ceva bun pentru BVB, e vânt în pânzele tuturor, este un semnal pozitiv pentru bursă și pentru investitori. Un eșec ar fi dezastru“, ex­pli­că Ioana Filipescu, par­­te­­ner M&A și Corporate Finance Deloitte.

Precedentul AdePlast. MedLife nu este singura companie au­­toh­­tonă care încearcă listarea la Bursă, însă aceasta ar fi cea mai importantă Ofertă Pu­­bli­­că Inițială (IPO) a unei companii antrepre­noriale din ultimii ani pe o Bur­­să care pare că nu reușește să iasă din iner­­ție și care are deja consemnat un eșec la activ: listarea AdePlast, în 2013.

Printre motivele invocate atunci au fost prețul prea mare al acțiunilor puse la vân­­­­zare, dar și datoriile mari pe care com­­pania deținută de Marcel Bărbuț le avea la bănci. Contextul economic nu era nici el favorabil construc­­ții­­lor, care a început să își revină abia în­­­cepând 2015.

Condițiile par a fi ceva mai bune pentru liderul serviciilor medicale private din România, care activează într-o piață de circa 600 de milioane de eu­­ro. Rata de creștere a sectorului este de 9,5% pe an în perioada 2016-2020, potrivit unui studiu PMR.

De asemenea, structura acționariatului este diferită, iar, cel mai probabil, in­ten­ția de listare a atras deja atenția poten­țialilor investitori, posibil și a fondurilor de pensii. Suc­­cesul unui IPO nu se naște însă peste noap­­te, iar MedLife trebuie să se asigure că a făcut toți pașii potriviți pentru a evi­­ta o cădere abruptă.

 

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Tentația londoneză” color=”juicy_pink” border_width=”3″][vc_column_text]În timp ce piața energiei a cunoscut și ea o tranzacție majoră spre final de an, pentru alte companii românești tentația vine de la Bursa din Londra.[/vc_column_text][vc_column_text]

  • TRANZACȚIE. Grupul Allianz a preluat, prin divizia sa de investiții, un pachet de 30% din E.ON Distribuție România, distribuitorul de energie electrică și de gaze naturale. Tranzacția este estimată în piață la peste 200 de milioane de euro.
  • TATONĂRI LA BURSĂ. Primele discuții despre o listare a companiei Bitdefen-der, fondată de Florin și Măriuca Talpeș, au apărut încă din 2006-2007. Astăzi, este luată în calcul o listare fie la Londra, fie la Bucu-rești. Și MedLife ar fi coche-tat cu această idee, dar, în cele din urmă, a fost aleasă tot BVB.
  • EȘECUL. Acționarii grupului farmaceutic A&D Pharma au decis să îl delisteze după patru ani de pe Bursa de la Londra. În 2006, compania, evaluată la 400 de milioane de euro, a vândut 34% din acțiuni prin Ofer-tă Publică Inițială. În momentul delistării, A&D Pharma avea o capitalizare de doar 150 de milioane de euro.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.