Ministerul Finanțelor a publicat proiectul rectificării bugetare. Ce ministere primesc fonduri în plus şi care vor avea mai puţini bani

Elena Marinescu 11/08/2022 | 18:38 Ştiri
Ministerul Finanțelor a publicat proiectul rectificării bugetare. Ce ministere primesc fonduri în plus şi care vor avea mai puţini bani

Ministerul Finanţelor a publicat proiectul primei rectificări bugetare din acest an, pornind de la un deficit de 23,51 miliarde lei în scădere faţă de deficitul de 33,81 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021.

Astfel, veniturile bugetului general consolidat se majorează cu 29,941 miliarde lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 2,649 miliarde lei.

Ministerele care vor avea suplimentări de fonduri

Potrivit proiectului, au fost suplimentate creditele bugetare astfel:

• Ministerul Finanţelor – Acţiuni Generale: +9.330,3 milioane lei, din care: +4.000,0 milioane lei Dobânzi, +1.000,0 milioane lei Fond de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, +866,8 milioane lei Contribuţia României la bugetul UE, +1.130,195 milioane lei;

• Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale: +5.250,1 milioane lei pers sold, din care pentru „Asistenţă socială” cu +7,3 miliarde lei destinate drepturilor de asistenţă socială pentru familii şi copii, ajutoare pentru compensarea preţului la energie, indemnizaţii şi drepturi cu caracter reparatoriu, ca efect al măsurilor aprobate în acest an, concomitent cu diminuarea în principal a transferurilor între unităţi ale administraţiei publice (-370,0 milioane lei) şi a fondurilor pentru proiectele cu finanţare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 (-171,3 milioane lei) urmare a economiilor înregistrate la aceste titluri de cheltuieli.

• Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: +2.719,7 milioane lei, per sold. S-au asigurat fonduri la cheltuieli de personal (+20 milioane lei), pentru derularea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (+1.850 milioane lei) şi pentru derularea proiectelor cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+850,0 milioane lei);

• Ministerul Sănătăţii: +2.642,8 milioane lei per sold prin suplimentarea transferurilor acordate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate cu +3.277,3 milioane lei (din care +781,3 milioane lei pentru acoperirea deficitului în vederea asigurării serviciilor medicale şi a medicamentelor şi +2.496,0 milioane lei pentru acoperirea deficitului rezultat din aplicarea prevederilor legale referitoare la concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate) şi a transferurilor între unităţi ale administraţiei publice (+200,0 milioane lei), concomitent cu diminuarea în principal a fondurilor pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-542,0 milioane lei) şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii (-283,4 milioane lei) urmare economiilor înregistrate la aceste titluri de cheltuieli;

• Ministerul Energiei: +2.482,6 milioane lei, per sold. S-au asigurat fondurile necesare la cheltuieli de personal (+5 milioane lei), pentru finanţarea schemei de sprijin de compensare/plafonare preţuri energie electrică/gaze naturale (+2.500 milioane lei).

• Ministerul Justiţiei: +864,4 milioane lei per sold. Se propune în principal asigurarea de sume suplimentare pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi acte administrative (+1.000 milioane lei) şi pentru finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (+60 milioane lei).

• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei: +649,2 milioane lei, per sold. S-au asigurat fonduri pentru derularea Programului Naţional de Dezvoltare Locală (+700 milioane lei), pentru derularea Programului naţional de construcţii de interes public sau social (+700 milioane lei), pentru programele cu finanţare rambursabilă (+35 milioane lei) precum şi pentru achitarea dobânzilor (+0,2 milioane lei).

• Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului: +648,3 milioane lei, per sold. S-au asigurat fondurile necesare la cheltuieli de personal (+5 milioane lei), pentru derularea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (+639,1 milioane lei) precum şi la alte transferuri pentru programele de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii (+20 milioane lei).

• Secretariatul General al Guvernului: +241,5 milioane lei per sold. S-au asigurat în principal fondurile necesare la cheltuielile de personal (+10 milioane lei), pentru derularea programelor guvernamentale ”Investeşte în tine” şi ”growth – Contul individual de economii Junior Centenar” (+6,3 milioane lei), pentru finanţarea instituţiilor subvenţionate din subordine (+5 milioane lei), pentru susţinerea proiectelor de comunicare informare publică şi promovare a imaginii intereselor româneşti peste hotare, acordarea burselor elevilor etnici din Ucraina şi plata sumelor aferente persoanelor cu handicap neîncadrate (+54,9 milioane lei), pentru acumularea stocurilor de rezervă de stat (+100 milioane lei) şi susţinerea cultelor religioase recunoscute în România (+70,0 milioane lei) şi pentru sprijinirea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cele care primesc subvenţii de la bugetul de stat (+10,0 milioane lei).

• Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării: +203,5 milioane lei în principal pentru achitarea contribuţiilor restante ale României la programele opţionale ale ESA (Agenţia Spaţială Europeană);

• Ministerul Public: +201,0 milioane lei, per sold. S-au asigurat fondurile necesare la cheltuieli de personal (+215 milioane lei) pentru plata de hotărâri judecătoreşti.

• Ministerul Economiei: +125,6 milioane lei, per sold. S-au asigurat fondurile necesare la cheltuieli de personal (+10 milioane lei), pentru achitarea contribuţiilor şi cotizaţiilor la organismele internaţionale (+2 milioane lei) precum şi pentru majorarea, în condiţiile legii, a contribuţiei statului la capitalul social al operatorilor economici din industria naţională de apărare aflaţi sub autoritatea ministerului (+127 milioane lei).

• Ministerul Educaţiei: +57,0 milioane lei, per sold, prin majorarea cheltuielilor de personal (+200,0 milioane lei) şi a transferurilor între unităţi ale administraţiei publice pentru finanţarea de bază a instituţiilor de învăţământ superior (+30,0 milioane lei), concomitent cu diminuarea unor cheltuieli având în vedere gradul de execuţie şi necesarul estimat a se plăti până la finele anului.

• Ministerul Sportului: +33,7 milioane lei, per sold, în principal pentru asigurarea cheltuielilor aferente cluburilor sportive naţionale, complexurilor sportive naţionale, direcţiilor judeţene pentru sport, respectiv cu personalul, de funcţionare şi întreţinere a bazelor sportive, de capital şi reparaţii curente, precum şi pentru pregătirea şi participarea în competiţii interne şi internaţionale;

• Academia Română: +13,9 milioane lei pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului şi pentru finanţarea cheltuielilor unităţilor medicale din subordine;

Ministerele care primesc mai puţine fonduri

Potrivit listei MF, s-au diminuat creditele bugetare ale ordonatorilor principali de credite:

• Ministerul Afacerilor Interne: -559,3 milioane lei, per sold.

• Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor: -434,4 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea sumelor reprezentând titluri executorii (+31,7 milioane lei), compensaţii reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii de păduri nu le recoltează datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice (+85,3 milioane lei), despăgubiri (+6,4 milioane lei) şi sume pentru Acordul de Împrumut BIRD 4835 ”Servicii Municipale KFW” (+2,7 milioane lei).

• Ministerul Culturii: -275,0 milioane lei,

• Serviciul de Telecomunicaţii Speciale:: -151,0 milioane lei per sold.

• Ministerul Finanţelor: -146,9 milioane lei. Se propune alocarea suplimentară de sume pentru asigurarea plăţii drepturilor salariale până la finele anului (+46,0 milioane lei), pentru plata sumelor din titlurile de plată

emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare (+26,0 milioane lei) şi pentru plata majorărilor de capital la unele instituţii financiar-bancare internaţionale (+130,0 milioane lei).

• Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor: -84,1 milioane lei.

• Ministerul Afacerilor Externe: -67,1 milioane lei.

• Consiliul Superior al Magistraturii: -30,7 milioane lei, per sold.

• Curtea de Conturi: -23,8 milioane lei.

Potrivit documentului, veniturile bugetului de stat pe anul 2022, se majorează pe sold cu suma de 21.493,9 milioane lei.

Influenţele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri:

  • Impozit pe profit: +4.018,1 milioane lei;
  • Alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane fizice: +126,0 milioane lei;
  • Taxa pe valoarea adăugată: +5.541,4 milioane lei din care 2.069,7 milioane lei sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor locale;
  • Accize: -1.970,9 milioane lei. Scăderea accizelor încasate în primul semestru al anului 2022 este atenuată de efectul pozitiv al măsurii de majorare a nivelului accizelor la produsele din tutun (ţigarete, tutun încălzit şi lichide cu conţinut de nicotine destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic) şi alcool (O.G. nr. 16/2022);
  • Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii: +11.300,0 milioane lei.
  • ”Majorarea se datorează evoluţiei impozitului pe veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale (+8,1 miliarde lei) şi a impozitului aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică în conformitate cu Legea nr.259/2021 (+3,2 miliarde lei)”, se mai arată în docment.
  • Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi: +920,4 milioane lei. Majorarea veniturilor este influenţată de evoluţia veniturilor din taxele pentru jocurile de noroc şi de menţinerea estimărilor din Legea nr.317/2021 privind încasarea în anul 2022 a veniturilor aferente valorificării frecvenţelor radio în noile benzi de frecvenţe armonizate la nivel european pentru sisteme de comunicaţii mobile terestre de bandă largă 5G;
  • Impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale: +447,0 milioane lei;
  • Alte impozite şi taxe fiscale: -52,3 milioane lei;
  • Contribuţii de asigurări sociale: -279,4 milioane lei. Această diminuare are la bază scăderea vărsămintelor de la persoane juridice, pentru persoane cu handicap neîncadrate;
  • Venituri nefiscale: +2.465,5 milioane lei. Majorarea veniturilor nefiscale cu 2,7 miliarde lei se datorează, în principal, evoluţiei redevenţelor petroliere (efect al creşterii preţurilor la petrol şi gaze naturale) şi dividendelor aferente exerciţiului financiar al anului 2019 şi 2020 efectuate de către CEC BANK. Această majorarea a veniturilor este atenuată cu 0,7 miliarde lei de compensaţia la carburanţi pentru susţinerea acordării de reduceri ale preţurilor la benzină şi motorină (O.U.G. nr. 106/2022);
  • Venituri din capital: +87,3 milioane lei;
  • Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020: +956,3 milioane lei per sold, din care 2.283,7 milioane lei aferent proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 pentru asigurarea sumelor necesare refinanţării proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene.

”Majorarea veniturilor bugetului de stat este influenţată, în principal, de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe anul 2022, în care ritmul de creştere a PIB nominal a fost revizuit în creştere la 16,1%, a încasărilor la bugetul de stat, a ultimelor modificări legislative aprobate cu aplicare în anul curent, a veniturilor aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului, devenite executorii (0,6 miliarde lei), precum şi de măsurile preconizate de îmbunătăţire a colectării taxelor şi impozitelor (ţinta de 3,5 miliarde lei, din care 1 miliard lei la TVA, 1 miliard lei la accize şi 1 miliard lei la contribuţii de asigurări)”, se mai arată în document.

Influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:

  • Cheltuielile de personal se majorează, per sold, cu 1.623,5 milioane lei;
  • Cheltuielile cu bunuri şi servicii se diminuează cu 532,0 milioane lei;
  • Cheltuielile cu dobânzile cresc cu 3.999,7 milioane lei;
  • Cheltuielile cu subvenţiile cresc cu 2.819,8 milioane lei;
  • Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se majorează cu 2.559,1 milioane lei;
  • Alte transferuri se majorează cu 2.700,2 milioane lei;
  • Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare se majorează cu 70,0 milioane lei;
  • Cheltuielile cu asistenţa socială cresc cu 7.893,9 milioane lei;
  • Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 se majorează cu 1.659,0 milioane lei;
  • Alte cheltuieli cresc cu 461,3 milioane lei;  Proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă aferentă PNRR se majorează cu 34,8 milioane lei;
  • Proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR se majorează cu 1.820,9 milioane lei;
  • Fondurile de rezervă se majorează cu 1.000,0 milioane lei;
  • Cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă se diminuează cu 67,4 milioane lei;
  • Cheltuielile de capital se majorează cu 194,4 milioane lei;
  • Împrumuturile acordate se majorează cu 200,0 milioane lei.