Mihai Marcu, MedLife: „Vrem să facem pași mici –, dar nu puțini – în jurul României“

Mihai Marcu, președinte și CEO al grupului MedLife, cel mai mare furnizor de servicii medicale private din România, crede că extinderea regională va fi un pas important pentru perioada urmă­toare. Calendarul investițiilor în companii din țări din apropierea României va fi dictat însă de evoluția pandemiei. Marcu spune că bugetul pentru achiziții pornește de la 20 și poate ajunge până la 40 de milioane de euro.

NewMoney: Cum explicați creșterea sem­ni­ficativă a profitului net al MedLife – un plus de peste 290% – înregistrată în trimestrul al treilea al anului trecut?

Mihai Marcu: O creștere poate să fie și conjuncturală într-un anumit trimestru. Nu comentez rezultatele financiare ale MedLife altfel decât ce este prezentat pe Bursa de Valori București, pentru că aceasta este procedura. Referindu-ne în ge­neral la profitabilitatea MedLife, in­tenția companiei de a menține sau de a îm­bunătăți marjele a fost constantă în ultimii trei ani. Ne-am concentrat mai mult pe liniile de business care aduc marje mai mari. E extrem de simplu.

– Dincolo de rezultatele financiare bune, în ce măsură a fost afectată compania pe care o conduceți de pandemie?

– Ne-a afectat major. A fost probabil o schismă, a fost ca un cataclism care ne-a lovit. Avem 20.000 de clienți în fiecare zi care se intersectează cu 5.000 din cei 7.500 de colegi care îi întâmpină. Deci pentru noi această intersecție de oameni – dintre care foarte mulți tușesc și au fe­bră – este incredibilă. Însă MedLife a avut și câteva noroace, ca să le spun așa. Dar norocul ți-l faci singur. Compania a anun­țat oficial anul trecut că investește în infrastructura IT. Imaginați-vă că pe 15 martie, când s-a anunțat lockdown, am avut clinici în care pacientul nu trebuia să interacționeze cu personalul – doar punea buletinul pe un ecran, i se spunea la ce cabinet să meargă și când ieșea plă­tea cu cardul la același aparat. Mie mi se pare că lucrul ăsta e unic în România și poate chiar în regiune. Investițiile în IT de care vorbeam și acum un an, și acum doi ani erau gata. De asemenea, aveam platforma de consultații online gata în aceeași zi. Am reușit să construim un la­borator în șase-șapte zile, aducând echipamente pe geam cu macarale. Asta ne-a ajutat să ne testăm periodic personalul și o parte mare dintre clienți. A fost life saving.

– Cât investește MedLife în medie pe an în infrastructură medicală?

– MedLife a investit anual în infra­struc­tură medicală, fără achiziții, între 10 și 15 milioane de euro. Anul trecut a scăzut ușor, pe la 7-8 milioane de euro. Dar, evident, timp de trei-patru luni nici nu aveam cum s-o facem. Nu mă îndoiesc de faptul că MedLife va continua aceeași politică. Nu vorbesc despre o accele­rare, pentru că, evident, așteptăm să ve­dem modul în care evoluează criza și pacientul.

Mai mult decât atât, a atinge pragul de un sfert de miliard de euro în venituri (așteptat pentru 2020, n.r. ), care pentru noi, mental, este simbolic, cred că me­rită să facem mai multe în­cercări de a ieși în afara țării. În Ungaria suntem deja prezenți de doi ani și cred că sunten în top 10 și acolo. Dorim să fim prezenți încă într-o țară sau două și, poate, în Ungaria să ne sporim cota de piață. Trebuie să țineți cont de faptul că deja MedLife nu este doar cel mai mare furnizor de servicii medicale private din România, ci figurează în top 3 sau 4 în regiune. Nu există nicio țară vecină care să aibă un competitor de dimensiunea MedLife (companie românească, listată la bursă), ceea ce nu se întâmplă în multe indu­strii.

– Pe lângă infrastructura medicală și IT, ce investiții ați făcut în cercetare de-a lungul timpului?

– Dacă vă veți uita în urmă, veți găsi laboratorul de genetică deschis de MedLife în 2006. Atunci am trimis trei sau patru specialiști în North Carolina (era singurul loc în care puteau să învețe genetică). De-abia am luat viză cu ajutorul Băncii Mondiale, care ne-a fost și ne este acțio­nar. Toată lumea era sceptică, în sensul că nu o să avem niciun pacient și, într-a­devăr, costurile sunt uriașe, dar acum începem să culegem roadele. În urmă cu șase, șapte ani, am făcut o investiție m­a­joră în biologie moleculară, care acum – vedeți – guvernează lumea. Asta ne-a ajutat să verificăm testele PCR prin două sau trei metode și lucrul acesta poate nu se știe. Am verificat inclusiv kiturile venite de peste graniță dacă nu dau rezultate fals pozitive. În plus, am facut studii la nivel național să vedem care este nu­mărul real de infectați sau nu­mărul celor care au avut rezultate pozitive în trecut, pe baza serologiei. Am publicat primele rezultate în aprilie 2020, în care am spus că probabil 0,5-2% dintre români sunt in­fectați și că varianta de a ajunge la o imu­nizare colectivă ar fi un de­zastru. În felul acesta, am confirmat că autoritățile au luat o decizie corectă. A fost primul studiu de acest fel din Europa Centrală și de Est cu un număr de peste o mie de participanți. Am dovedit că specialiștii români, în condițiile în care granițele erau închise, pot singuri să se gospodărească în domeniul medical, fă­când cercetare cu înaltă tehnologie.

– Ce planuri aveți pe 2021 în ceea ce pri­vește politica de achiziții? Veți continua să investiți în alte companii din sector și anul acesta?

– Da, avem niște linii de credit care sunt pentru achiziții, în valoare de 20 de mili­oane de euro și care pot ajunge la 40 de milioane de euro. De asemenea, am avut un exces de cash pe care îl vom folosi în zona de achiziții și investiții. Dar trebuie să fie extrem de clar că astăzi nu suntem cu pi­ciorul pe accelerație până nu vedem evoluția pandemiei. În măsura în care aceasta evoluează favorabil către toam­nă, da, MedLife va face investiții inclusiv în regiune. România rămâne însă principala piață de investiții, pentru că a performat foarte bine și are perspectivă, datorită fondurilor europene. Evident că putem să și accelerăm la un moment dat, având în ve­dere că există posibilitatea unui SPO (se­condary public offering – ofertă secun­dară de acțiuni, n.r.). Trebuie să mai vedem cum va arăta și pa­cientul, pentru că acesta s-a schimbat față de acum câțiva ani. Nu putem să an­ti­cipăm dacă noul pacient se va duce la me­dic să vadă dacă nu are un început de diabet sau o boală cardio­vasculară. Ceea ce a reieșit în pandemie fără echivoc este că modul în care ne-am monitori­zat sănă­ta­­tea a fost singura șansă de sal­vare într-o boală care nu a avut leac până la apa­riția vaccinului.

– Apropo de credite, cât de îndatorat este grupul MedLife?

– MedLife nu se bazează neapărat pe cre­dite. Raportat la performanță și profit ope­rațional, este o companie echilibrată din punct de vedere al datoriilor. Chiar este mai puțin îndatorată decât companiile din aceeași ligă. Și este singura din top 3 care se împrumută folosind ca pârghie propriile active, dintre care unele imobi­liare. Cum spuneam, nu ne ba­zăm doar pe credite. De exemplu, achi­ziția Polisano a fost un show despre care nu mă îndoiesc că studenții o să în­­vețe la ASE. Achiziția Polisano s-a făcut printr-un SPO și un LBO (leveraged buyout – achi­ziție făcută preponderent prin cre­dit bancar, n.r.) Am concurat pentru achi­­ziție cu fonduri de private equity venite de afară care cu asta ar trebui să ocupe (să apeleze la astfel de instrumente de finanțare, n.r.). Atenție însă, că sunt un mare fan al capitalului străin. Am învățat tot ce știu de la fir­mele occi­dentale care au investit aici.

– Cum vedeți competiția dintre capitalul local și cel străin?

– Cred că antreprenorii români trebuie să aibă mai mult curaj. Am văzut atât de mulți tineri de 35-40 de ani care știu și vor să facă lucruri și care nu sunt mai slabi decât cei de-afară. Tinerii au acum șansa să se urce în acest tren al businessului într-o țară care a ieșit din acest mic „război“ mai bine decât ne aștep­tam cu toții.

Cred că e un moment în care România poate să se schimbe un pic și să de­vină un lider regional. Med­Life e un business crescut bucată cu bu­cată: a fost în­ceput de la zero de mama mea, iar acum a devenit un con­sorțiu de 35 de firme înființate de un număr uriaș de antreprenori – 40 sau 50, majoritatea lor fiind medici. Cred că asta este o chin­te­sență a MedLife. Acest business nu în­seamnă o familie sau alta, chiar dacă unii dețin mai mult decât alții.

– Cum credeți că va evolua exodul de me­dici în perioada următoare?

– Eu nu cred în exodul de medici. Iar medicina românească a dovedit că stă extraordinar de bine față de cât a fost de bla­mată de toată lumea. Stăm mult, mult mai bine decât Marea Britanie, Franța sau Italia. Am văzut că avem mortalitate mai mică decât Elveția, cu spitalele astea vechi – vorbesc de cele publice – și cu me­dicii noștri.

Cred foarte mult în medi­cul român: el nu poate să fie slab la noi și atât de căutat în toată lumea. Exodul lor este un mit. Pleacă mai mulți asistenți medicali, dar să nu credeți că numărul de medici per capita e mai prost în Ro­mâ­nia decât afară. Țara noastră are o pro­blemă se­rioasă în infrastructură pe care trebuie să o corecteze, nu în numărul de medici.

– Studiile arată însă că intenția de plecare este ridicată în rândul studenților.

– Da, și băiatul meu s-a tot uitat la uni­ver­sități străine până acum vreo șase luni – am fost cu el și în Anglia, însă acum s-a răzgândit văzând cum au gestionat pan­demia. Această intenție este covâr­șitor de mare și în liceu. Eu cred că după acest „Al Treilea Război Mondial“, care se nu­mește COVID-19, o să se răzgândească mulți, pentru că s-a dovedit că România e mult mai sigură și mai bine gestionată medical decât țările occidentale. Ăsta e un lucru care dă mare încredere turiștilor și investitorilor.

– Ce proiecte aveți în pregătire?

– MedLife se află în blocstart, dar se uită cu atenție să ia startul în momentul co­rect. Dacă iei startul prea devreme e posibil să alergi în altă direcție decât finișul. A ieșit întărit după această criză sanitară pentru că tot ce nu te omoară te întă­rește. MedLife s-a comportat strategic, opera­țional și structural impecabil. Medicii MedLife, asistenții, colegele din recep­ții care au stat cu măști pe față pe timp de vară la 40 de grade sub corturi s-au comportat impecabil. Ne-am pozi­ționat în blocstart mult mai puternici și vrem să consolidăm piața în România, pe care o considerăm foarte importantă și cu po­ten­țial mare, și vrem, de asemenea, să fa­cem pași mici – dar nu puțini – în jurul României, mai deși decât în trecut, pentru a vedea dacă pu­tem sau nu să avem o pre­­zență regio­nală.

– Cât de mult vă mai implicați în proiec­tele personale?

– Sunt colecționar de obiecte legate de istoria și tradițiile României. Investesc în tu­rism la Limanu (familia Marcu deține aici una dintre cele mai mari marine pri­vate din România, n.r.), tot în Delta Du­nării am și pensiunea Pike Inn. Mai nou, am o pensiune și în Sighișoara, The Throne. Am deschis și o expoziție per­manentă a meseriilor, de care sunt foarte mândru. Și am colaborări cu câțiva oameni din zonă pentru a promova ceea ce în­seamnă în­vă­ță­mân­tul vocațional. Toți vrem să fim ingi­neri și doctori, uitând că există niște me­serii atât de frumoase. Urmează să des­chid în primăvară o a doua expoziție de hărți, monede și arme. Am studiat mult ce înseamnă istoria co­merțului și a economiei românești. În timp, mi-am dat seama că hărțile au fost făcute cu armele și ar­mele au fost făcute cu bani. E foarte interesant să te uiți la granițe, la arme și la banii care au circulat. Mai fac și o a treia care va fi despre viața sașilor, e o gos­po­dărie săsească. Iar a patra va fi o gospo­dărie lipovenească.

Avem și bărci pe care le folosim pentru școala mea. Avem clienți mari care dețin bărci și care fac școli mult mai puternice decât asta a mea. Deși a fost pandemie, comunitatea de sailing a fost destul de pre­zentă acolo, aproape de parametrii din­tr-un an obișnuit – e adevărat că lumea și-a și dorit să iasă foarte mult în aer liber. Și pensiunea pe care o dețin în Deltă a mers re­lativ bine, pentru că are o curte foarte mare în care lumea poate să ia masa în trei-patru locuri, distanțate între ele.

Cred foarte mult că viitorul va fi al destinațiilor izolate și cred că România va beneficia foarte mult de pe urma turismului, dacă iese bine din pandemie. Locațiile care nu au avut un număr mare de îmbolnăviri și rate ridicate de mortalitate vor fi vizitate în viitor.

REPERE TEMPORALE

În urmă cu peste 26 de ani, un grup de me­dici antreprenori fondau primele policlinici care aveau să devină cel mai mare grup medical privat din România și unul dintre cele mai mari din regiune.

• 2004. Mihai Marcu preia managementul companiei. Totodată, este deschisă prima hiperclinică MedLife.
• 2006. IFC, brațul de investiții al Băncii Mon­diale, intră în acționariat. Compania deschide cel mai mare spital privat din România.
• 2011. Compania face prima achiziție. De atunci, MedLife a cumpărat sau a deschis 145 de unități medicale.
• 2016. MedLife se listează pe BVB, fiind prima companie de profil care face această mișcare.
• 2018. MedLife devine prima companie medicală autohtonă care trece granițele, printr-o investiție în Ungaria.