Migraţia forţei de muncă, printre cauzele deficitului de personal calificat din România (ANALIZĂ)

Elena Marinescu 30/08/2023 | 18:46 Ştiri
Migraţia forţei de muncă, printre cauzele deficitului de personal calificat din România (ANALIZĂ)

Deficitul de personal în România este accentuat de ponderea tot mai redusă a absolvenţilor de liceu şi de migraţia forţei de muncă, iar la acestea se adaugă şi asimetria dintre solicitările pieţei şi oferta din învăţământ – trend observat şi în vestul Europei, arată o analiză realizată de consultanţii unei case brokeraj.

„Pe plan mioritic, salariul mediu brut atingea în iunie 6.854 lei pentru industrie, 15.110 lei în informaţii şi comunicaţii (în special zona de IT) şi 12.948 lei în intermedieri financiare şi asigurări. Cu doi ani mai devreme, salariul brut era 5.321 lei în industrie, 11.481 lei în IT şi 9.720 lei în domeniul financiar. Dacă în informaţii şi comunicaţii salariile erau în iunie 2021 cu 115,7% mai mari faţă de industrie, diferenţa a crescut la 120,5% în iunie anul acesta”, arată analiza.

Astfel, deşi insuficient surprinsă statistic, dificultatea de a găsi „meseriaşi” precum electricieni, instalatori, zugravi se oglindeşte în tarifele practicate şi veniturile care închid tot mai mult din diferenţa faţă de slujbe din IT sau finanţe. Însă răspunsul mai lent, deocamdată, din alte domenii a permis accentuarea diferenţelor veniturilor IT versus industrie.

Impactul utilizării Inteligenţei Artificiale

Progresul inteligenţei artificiale continuă, iar OpenAI a anunţat recent dezvoltarea unei versiuni Enterprise a ChatGPT destinată companiilor.

„Va opera mai rapid şi va adresa îngrijorările despre utilizarea datelor firmelor, cu promisiunea că ele nu vor intra în corpusul modelului utilizat astfel încât să devină, în mod indirect şi fără consimţământul proprietarilor, informaţii publice sau accesibile altor utilizatori”, precizează analiza.

Astfel, ar putea fi accelerată adoptarea AI de către companii, efectul fiind înmulţirea aplicaţiilor practice ale AI. Complexitatea problemelor ce pot fi abordate este în creştere, dar rămân lacune importante în ceea ce priveşte completitudinea şi corectitudinea răspunsurilor.

Potrivit unui studiu al IBM, 40% din forţa de muncă va avea nevoie să înveţe noi abilităţi profesionale în următorii 3 ani pentru a ţine pasul cu schimbările din piaţă.

Venituri mai mari pentru „cămăşile albastre”

Viteza de creştere a salariilor în industrie, construcţii, turism a depăşit-o pe cea a salariilor pentru slujbe de birou în ultimii doi ani în SUA. „Pentru cămăşile albastre veniturile au crescut cu 14,7% între 2020 şi 2022, faţă de 7,5% pentru gulerele albe”, susţin reprezentanţii casei de brokeraj, potrivit Agerpres.

Diferenţa de ritm dintre categorii ar putea fi accentuată în primă instanţă de dinamica recentă, deşi efectele de durată ale avansului tehnologic sunt dificil de estimat. Inteligenţa artificială pune în pericol mai ales locurile de muncă din birouri, în timp ce, deocamdată, cele care implică muncă fizică sunt mai bine adăpostite.

O distribuţie inegală a ofertei de absolvenţi de facultăţi în raport cu lucrătorii din industrie sau cu cei cre practică meserii „manuale” generează consecinţe resimţite din ce în ce mai intens în ultimii ani, atât în SUA, cât şi în state europene vestice (între care Germania), sau estice, inclusiv în România.