Începând cu anul acesta a intervenit o schimbare pentru economie și consumatori. Este vorba despre impozitarea bacșișului. O nouă lege a intrat în vigoare din prima zi a anului și, păstrând proporțiile, se poate spune că este un pas mic pentru domeniul ospitalității, dar mare pentru România.
Impozitarea tipsului poate fi privită din mai multe puncte de vedere. Primul este acela al trecerii din economia „gri“ sau „neagră“ în cea fiscalizată a unei părți din veniturile încasate în sectoare în care se prestează servicii. Până anul acesta era foarte clar că bacșișul primit de unii salariați este de fapt un venit luat în calcul atât de angajat, cât și de angajator. Exista o adevărată procedură de lucru în ceea ce privește bacșișul. Astfel, în restaurante sau cafe nele, regula era că sumele primite de chelneri erau adunate și distribuite proporțional tuturor angaja ți lor, respectiv și celor care lucrează în spatele barului sau al tejghelei.
Modelul era agreat și de patronii din domeniu. În felul acesta, angajatorii scăpau de plata unei părți a salariului, în sensul că proprietarii afacerii aveau în vedere câștigurile obținute din tips. Desigur, în toată afacerea, cel mai păgubit era statul, care nu fiscaliza direct o parte din sumele care se plătesc în sectorul de servicii HoReCa. De altfel, de ani întregi, angajații din industria ospi ta lității figurează în statistica ofi cială ca având cele mai mici salarii din economie. Pandemia și criza for ței de muncă din domeniul HoReCa au dus la o creș tere a salariilor plătite, dar, cu toate acestea, secto rul rămâne pe ultimul loc în clasamentul din economia românească.
CERERI DE CREȘTERI SALARIALE. Evident, se pot aduce multe argumente împotriva legalizării bacșișu lui. Sunt tot felul de modele pe plan mondial. State care practică o impozitare și o lege specială, state care ignoră complet tema, oferindu-le angajaților li bertatea să primească tips și, totodată, există o paletă destul de largă de atitudini ale consumatorilor.
La fel, se poate spune că fiscalizarea, care este inclusă în legislația privind legalizarea bacșișului, ar putea să înceapă în România în altă parte, nu de la industria ospitalității. Este un fals argument, pentru că în felul acesta orice inițiativă și orice domeniu se pot ascunde după ideea că aplicarea regulilor fiscale trebuie să înceapă din altă parte.
Trebuie remarcat că organizațiile patronale din domeniul HoReCa au susținut fără rezerve legea de legalizare a bacșișului. Cu siguranță, patronii aface rilor din industria ospitalității s-au gândit că transformarea unei surse de venituri „negre“ în unele „albe“ este în avantajul lor, în sensul că o sursă im portantă de venituri a angajaților devine transpa rentă și chiar fiscalizată. Evident, mai puțin fericiți vor fi salariații, care își văd bacșișul, pe de o parte, supus impozitării cu 10%, iar pe de altă parte, mai complicat de obținut, din cauza procedurii destul de greoaie prin care consumatorul poate oferi recompensa financiară pe care o dorește.
Și totuși, aplicarea legii va aduce probleme atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Angajații vor constata că acum o parte din tips este impozi tată, ceea ce înseamnă că vor pierde 10%. Este destul de clar că, în aceste condiții, salariații vor face presiuni pentru a obține o creștere salarială care să compenseze total sau parțial pierderile aduse de noile reguli privind bacșișul. Prin urmare, proprietarii de afaceri din acest domeniu vor fi supuși unor noi cereri de creșteri salariale, după cele care au venit imediat după relaxarea regulilor privind pande mia și după redeschiderea sectorului HoReCa.
Concret, va trebui să vedem cum funcționează legea în realitate și până la ce nivel se poate aplica efectiv. În sensul că în localurile din marile orașe ale țării, acolo unde există bunul obicei de a le oferi clienților bonuri fiscale, cu certitudine se va aplica legislația. Adică angajații le vor prezenta consumatorilor nota de plată cu acea rubrică separată pentru bacșiș. Vor fi însă, cu siguranță, mici restaurante, cârciumile din mediul rural, unde este greu de crezut că se va aplica legea în litera ei.
ROL DE EXEMPLU. Așadar, nu trebuie să ne aștep tăm la minuni de la noua lege. Palierele de aplicare sunt diferite. Vor fi companii în care regula tipsului va fi înglobată fără probleme. Este vorba despre fir mele care plătesc și acum în mod corect taxele și impozitele. Cele care eludează plata obligațiilor către bugete este greu de crezut că vor aplica procedurile speciale cerute de lege. Noua lege are și un rol de exemplu, și anume că demonstrează că se pot promova legi care să aducă mai multă ordine fiscală în domenii care, tra dițional, sunt slab plătitoare de taxe și impozite. Este posibil ca parlamentarii români să recidiveze, în sensul că vor completa legislația și pen tru alte sectoare economice, în care se știe că mica evaziune fiscală este la ea acasă. Așadar, gestul de a duce până la capăt o legislație specifică legali zării și fis ca lizării bacșișului este un progres. Efi ciența aplicării legii va trebui însă să fie dovedită în timp.
