Mic dicționar despre conflictul din Ucraina

Supraabundența imaginilor referitoare la conflictul din Ucraina și emoțiile firești generate de suferințele unor oameni prinși de vâltoarea evenimentelor lasă foarte puțin spațiu analizei lucide. Prin urmare, în cele câteva rânduri, voi căuta să expun câteva elemente ale acestui conflict, aidoma unui lexicograf care participă la redactarea unui dicționar.

OPERAȚIUNILE MILITARE DIN UCRAINA. La data la care scriu aceste rânduri observăm că forțele armate ruse sunt cele care determină ritmul conflictului și se află în ofensivă. Forțele ucrainene nu au organizat până în prezent o contraofensivă serioasă, cu excepția recâștigării unor poziții, din cauza lipsei capacităților necesare. 

Efortul militar rus se focalizează asupra teritoriu­lui ucrainean situat la est de Nipru, unde, încetul cu încetul, are loc ocuparea totală. De asemenea, se ob­servă intenția de a ocupa și zona litorală din regiunea Odesa.

Marile aglomerații urbane – Kiev, Harkov – par a face obiectul unei blocade, a unei asfixieri, inclusiv prin preluarea controlului sau distrugerea unor infrastructuri critice. De ce? O explicație poate fi și aceea că aceste orașe reprezintă simboluri în imaginarul rus (Kiev este orașul-matrice al slavilor orientali) și, prin urmare, se caută limitarea distrugerilor masive, dar nu este exclusă nici dorința de a se evita luptele în mediul urban, cu costuri de vieți și tehnică militară pentru forțele ruse.

SANCȚIUNILE OCCIDENTALE LA ADRESA RUSIEI. Sancțiunile occidentale la adresa Rusiei sunt cu ade­vărat masive, dar nu au capacitatea de a pune capăt operațiunilor militare rusești și totodată nu pot fi nici totale. Deja, prin magnitudinea lor, acestea afec­tează și țările occidentale: este foarte probabil ca Uniunea Europeană să încheie anul în recesiune, iar creșterea economică a Statelor Unite să fie puternic frânată.

Importul de gaz rusesc nu poate fi oprit decât cu costuri foarte mari pentru economiile europene, precum cea a Germaniei. De exemplu, închiderea uzinelor germane ar avea drept efect și oprirea unei mari părți a industriei din România, specializată în producția de subansambluri pentru firmele germane din industria auto. Oprirea sau limitarea drastică a importurilor de petrol din Rusia va duce la o explozie a prețului acestuia, țările din regiunea Golfului ne­având capacitatea de a compensa cele trei-patru milioane de barili exportați zilnic de firmele rusești.

Câștigătorul acestor sancțiuni este China. În pri­mul rând, ruptura durabilă survenită între Rusia și Occident o îndreaptă pe cea dintâi, în poziție slăbită, spre Asia și în primul rând spre alianța cu China. Aceasta devine marea fereastră a Rusiei spre restul lumii. Este un preț imens plătit de ruși, deoarece dezechilibrul economic, tehnologic și demografic în raport cu China îi plasează în postura de partener junior și creează o dependență care va afecta statura internațională a Moscovei.

În al doilea rând, sancțiunile aplicate Rusiei sunt în profitul unei Chine aflate în competiție cu lumea occidentală, care se vede fragilizată economic. Harta sancțiunilor ne arată și limitele acțiunii occidentale în sensul că există lumi, în Asia, în Africa și în Ame­rica Latină, emancipate de influența occidentală (adu­cându-ne aminte de vechea „Mișcare a Neali­nia­ților“, a țărilor care nu doreau să fie nici cu Occidentul, dar nici cu URSS).

RĂZBOI ȘI PACE. Formula lui Tolstoi rezumă foarte bine cele două părți ale oricărui conflict – partea militară și cea diplomatică. Ultima ridică un mare semn de întrebare deoarece depinde de capacitatea și de hotărârea ucrainenilor de a rezista. Moscova nu are la dispoziție tot timpul pentru a duce acest război. Pierderile de vieți și tehnică militară, costu­rile sancțiunilor care, cu fiecare zi, sunt tot mai mari, felul în care vor evolua contururile izolării diplomatice a Rusiei – dacă acest front al izolării se va lungi –, toate acestea își vor spune cuvântul asupra deschiderii mai devreme sau mai târziu a episodului diplomatic.

De asemenea, pe termen lung va trebui să ne în­tre­băm și asupra efectelor pe care le va avea decizia Germaniei de a-și crește substanțial cheltuielile militare și care va bulversa echilibrul cu Franța. Introduc acest element de reflecție pentru a spune că actualul conflict va avea consecințe profunde asupra colțului de lume în care trăim, iar sfârșitul operațiu­nilor militare rusești și compromisul care va fi găsit vor fi puncte de plecare spre alte evoluții.

Și Ucraina? Indiferent de forma pe care o va avea statul ucrainean ce va scăpa de sub controlul direct sau indirect al Moscovei, acesta va rămâne pe mai departe, așa cum arată și semnificația numelui care derivă din vechiul cuvânt slav „kraj“, „frontieră“, „limită“, cu sensul de „periferie“ sau „regiune de frontieră“.

Ștefan Popescu este Doctor în istoria relațiilor internaționale contemporane la Universitatea Paris 1 - Sorbona și fost secretar de stat în MAE.