Mediul de business din sud-estul României: ”Am crezut că fluxul de plecări al tinerilor către Occident va avea și un reflux. Dar acei oameni nu se vor mai întoarce”
Tinerii care merg să studieze în străinătate sunt din ce în ce mai puțin dispuși să se întoarcă acasă, fiind asimilați de către piața forței de muncă din țările în care au mers să urmeze o facultate, astfel că, în ansamblu, criza de personal din România se va accentua în continuare – aceasta este una dintre principalele concluzii ale evenimentului ”Centenar 2018: 100 de idei pentru România”, organizat la Constanța de revista NewMoney, împreună cu Romanian Business Leaders.
”Eu am crezut că acest flux (de plecări al tinerilor – n.r.) către Occident va avea și un reflux și vor veni cu expertiza de acolo și o vor aplica aici. M-am convins între timp că acei oameni nu se vor mai întoarce. (…) Nu putem să trăim ca ei (străinii – n.r.) și să facem ca noi”, a spus Vergil Chițac, senator de Constanța și fost rector al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”. El a mai subliniat faptul că, spre deosebire de România, activitatea și cursurile universităților din străinătate sunt puternic orientate către nevoile din piețele pe care le deservesc, educând specialiști în funcție de cererea de forță de muncă din țările în care se află respectivele unități de învățământ superior.
”Singura soluție pe care o văd este o nouă generație cum a fost cea a pașoptiștilor, care au studiat în vest și s-au întors de acolo cu idei, care au ridicat România. Din păcate, cei care pleacă acum nu se mai întorc”, a spus și Emil Ancuța, cofondator al producătorului gălățean de croissante Derpan.
În cazul Constanței, județul care concentrează aproape un sfert din cele 344.000 de locuri de cazare turisică existente la nivelul întregii țării, o soluție care ar putea sprijini piața forței de muncă este înființarea unei școli de turism, a arătat Aurelian Marin, director general al agenției de turism Paradis Tours. Chiar și așa, există riscul ca odată pregătiți formal, absolvenții unei astfel de școli să își caute un loc de muncă tot în străinătate. ”Mediul privat are baza materială, avem hoteluri, avem restaurante, putem să pregătim oameni, însă din păcate ei vor fi susceptibili de a pleca odată ce s-au pregătit la noi. Noi ne-am asumat niște costuri, dar ar trebui să ne luăm câteva măsuri ca să ne asigurăm că vor continua să lucreze pentru noi”, a spus Marin.
Tot pentru a acoperi lipsa de personal, unii antreprenori au ales să apeleze la colaborări cu penitenciarele, în cadrul unor programe prin care deținuții pot să vină să lucreze pentru companii private. Este cazul omului de afaceri Omer Susli, care deține mai multe afaceri în zona Constanței, printre care producătorul de saci Romtextil, distribuitorul de echipamente sanitare și materiale de construcții Search Chemicals, producătorul de vopsea Astek, fabrica de cărămizi de la Cobadin operată prin Prefab Construct, respectiv compania Tempo Invest, care controlează o fabrică de carbonat de calciu și operează transporturi rutiere de mărfuri. ”Avem o foarte mare problemă cu forța de muncă. Din fericire, avem aici în Dobrogea un penitenciar, Balta Albă. Am fost una dintre primele companii care au lucrat cu ei (deținuții – n.r.). De peste 10-15 ani, lucrăm cu ei și e vorba și de rezolvarea unei probleme sociale. (…). După ce își termină pedeapsa, ies din închisoare și au o meserie. Mulți rămân în companie și după”, a spus Susli.
După întâlniri cu mediul de business din Iași, Râmnicu Vâlcea și Brașov, caravana ”Centenar 2018: 100 de idei pentru România” a ajuns joi la Constanța. În 2018, revista NewMoney și Romanian Business Leaders pun cap la cap 100 de idei și soluții ale comunității de afaceri din România pentru dezvoltarea regiunilor țării în următorul secol. Evenimentele ”Centenar 2018: 100 de idei pentru România” sunt organizate cu sprijinul Fan Courier, UP România, Aqua Carpatica și Superbet.
