Medicii, categoria profesională cu cea mai mare vârstă de pensionare din România?

Elena Marinescu 16/11/2019 | 11:20 Ştiri
Medicii, categoria profesională cu cea mai mare vârstă de pensionare din România?

FACIAS solicită Ministerului Sănătății modificarea proiectului de lege privind creșterea vârstei de pensionare a medicilor la 67 de ani, considerând că este discriminatoriu. Fundația precizează că medicii sunt puțini, lucrează mult, sub stres și sunt multe cazuri în care mor în timpul serviciului.

Reprezentanții Fundației pentru Apărarea Cetățenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) au identificat mai multe măsuri discriminatorii, care încalcă drepturile constituționale atât ale angajaților din sistemul sanitar, cât și ale pacienților acestora. „Proiectul modifică vârsta de pensionare a medicilor la 67 de ani, indiferent de sex (art.11 din proiectul de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătății).

Astfel, medicii ar urma să fie categoria profesională cu cea mai mare vârstă de pensionare din România. Măsura este una discriminatorie și nu ține cont de o vârstă diferențiată între femei și bărbați, stabilindu-se o vârstă unică, de 67 de ani, care este mai mare cu 4 ani pentru femei și 2 ani pentru bărbați, față de vârsta de pensionare stabilită în mod general la 63 ani femei și la 65 de ani bărbați”, se menţionează într-un comunicat.

Munca până la epuizare, un pericol pentru medici şi pacienţi

FACIAS avertizează că inițiativa aduce atingere inclusiv drepturilor constituționale privind dreptul la viață și la sănătate, atât a medicilor, cât și ale pacienților, cu atât mai mult cu cât în prezent este de notorietate faptul că numărul gărzilor efectuate și volumul mare de muncă a cauzat numeroase decese în rândul cadrelor medicale, la vârste mult mai mici decât cea de 67 de ani stabilită ca vârstă de pensionare în proiectul de lege avut în discuție.

„În cele mai multe cazuri, decesele cadrelor medicale au fost cauzate de stresul, oboseala, numărul orelor de gardă efectuate într-o lună ca urmare a creșterii numărului pacienților și scăderii numărului medicilor. Acest fapt dovedește că menținerea vârstei de 67 de ani pentru pensionare pentru medici duce la creșterea riscului decesului acestora chiar și în timpul serviciului, dar și lipsirea de eficiență a actului medical acordat de către medic pacienților și implicit, va pune în pericol viața bolnavilor”.

Un amplu studiu realizat de experţii de la Mayo Clinic, care a analizat circumstanţele cazurilor de burnout la medici, relevă că principalele motive ale situaţiilor în care cadrele medicale ajung să sufere de epuizare profesională – cu risc major de boli grave sau chiar deces! – sunt legate în primul rând de deficienţele organizatorice şi administrative de la locul de muncă, prin supraaglomerarea consultaţiilor, ceea ce implică un alt risc major, cel al malpraxisului. La o conferinţă a Asociaţiei Medicilor din Marea Britanie s-a argumentat că acest risc este din ce în ce mai mare, estimaat în prezent la 27%, mai ales în cazul gărzilor prelungite din spitale.

Vârsta optimă de pensionare a cadrelor medicale

Specialiştii în resurse umane atrag atenţia că numărul medicilor care se pensionează este în fiecare an mai mare decât al celor care își încep cariera și ar trebui să le ia locul. Medicii sunt activi timp de 35 de ani de la terminarea studiilor, care pot dura și peste 10 ani socotiți de la începutul facultății.

În România, la ora actuală, vârsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbaţi.

În Europa, una dintre dilemele ultimilor decenii în politica din sănătate a fost utilitatea introducerii obligativității pensionării medicilor la o anumită vârstă. Unele țări au introdus asemenea reglementări pentru a suplini deficitul de medici sau/și pentru a mari contingentul de medici activi și a întineri acest grup profesional supus îmbătrânirii odată cu creșterea speranței de viață în populația europeană.

Motivele pentru care medicii se pensionează devreme sunt legate de satisfacția scăzută la locul de muncă (frustrații, subevaluare, lipsă de prestigiu și de interes, epuizare și muncă în exces), aspecte medico-legale (insatisfacția cu legislația medicală, probleme cu colegii, birocrația, management opresiv,), sănătatea precară (probleme cognitive și psihologice, tulburări de somn) și financiare (creșterea costurilor de cabinet, câștig/salariu insuficient, costuri legate de malpraxis).

Medicii din rural și din zone izolate îşi găsesc cu greu un înlocuitor și de aceea continuă să lucreze mulți ani peste vrâstă de pensionare normală. De asemenea, ei consideră că au o anumită poziție și ocupă un rol important în comunitățile locale, ceea ce îi împiedică să se pensioneze înainte de vârstă.

Cu toate acestea, experții în politici sanitare recomandă în prezent să se renunțe la limită de vârstă de pensionare pentru medici și să se încerce flexibilizarea orelor de muncă și încurajarea medicilor în vârstă să lucreze part-time și mai puține ore, pentru a face loc noii generații.

Ambiguităţi şi nedreptăţi legislative

Legea nr. 359/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care cuprinde noua vârstă de pensionare, a trecut de mai multe prin prin Parlament până să ajungă în această formă în Monitorul Oficial. Concret, pensionarea la cerere la 67 de ani se aplică de la 6 ianuarie 2019, când legea a intrat în vigoare, informează avocat.net.

Medicii se pensionează, la cerere, la vârsta de 67 de ani, indiferent de sex. Cererea privind menținerea în activitate până la împlinirea vârstei de 67 de ani se depune, de către medic, la unitatea angajatoare, cu cel puțin 3 luni înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute de Legea nr. 263/2010„, scrie în Legea nr. 95/2006. Practic, parlamentarii au săltat limita de la 65 la 67 de ani prin această lege.

Medicii membri titulari, membri corespondenți sau membri de onoare, cetățeni români ai Academiei Române și ai Academiei de Științe Medicale, profesorii universitari și cercetătorii științifici gradul I, doctorii în științe medicale, care desfășoară activități medicale, pot continua, la cerere, activitatea medicală până la împlinirea vârstei de 70 de ani„, este o modificare legislativă ce îi avantajează exclusiv pe medicii  care, deşi în mod real profesează foarte rar în unităţile sanitare, vor să-şi păstreze nu doar salariile uriaşe ca şefi de secţii, dar mai ales influenţa didactică, în selecţia cadrelor tinere.

De asemenea, sunt avantajaţi medicii cu funcţii de conducere în forului reprezentativ, Colegiul Medicilor din România, al cărui regulament de funcţionare, în prezent, permite obţinerea a patru mandate consecutive a câte 5 ani fiecare pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte. Unii doctori susţin că este vorba de o dictatură a „UMF-istanului” şi a „dinozaurilor din spitale”, care reprezintă încă un motiv de prigonire a medicilor tineri.

Potrivit legii, cei care vor să profeseze și peste 70 de ani pot fi menţinuţi în activitate numai cu acordul instituţiei în care lucrează, prin prelungiri anuale, în baza certificatului de sănătate.