Medicii au dezlegat misterul hepatitei de origine necunoscută. Care este cauza cea mai probabilă a apariţiei bolii

Autorităţile sanitare britanice consideră că există tot mai multe indicii care asociază noile cazuri de hepatită infantilă acută înregistrate în Europa cu infecţia cu un adenovirus.

Într-o actualizare a evaluării sale periodice, Agenţia britanică pentru siguranţă sanitară (UKHSA) semnalează că patogenul detectat în 40 dintre cele 53 de cazuri investigate (75%) este un adenovirus, o familie de virusuri destul de comună şi contagioasă care provoacă mai ales conjunctivite şi infecţii respiratorii. Concret, experţii asociază apariţia bolii hepatice cu tulpina F41 de adenovirus.

Agenţia semnalează totodată că 16% dintre cazuri au fost testate pozitiv pentru COVID-19 la internarea în spital între ianuarie şi aprilie, subliniind că nu este un lucru surprinzător ţinând cont de prevalenţa coronavirusului în această perioadă. „Informaţia culeasă în investigaţiile noastre sugerează tot mai mult că apariţia bruscă a hepatitei infantile acute este asociată infecţiilor cu adenovirus”, notează Meera Chand, directoare pentru boli emergente a UKHSA, potrivit Agerpres. Cu toate acestea, responsabila Agenţiei a asigurat că echipa sa „investighează minuţios şi alte cauze potenţiale”.

Simptome şi semne de alertă

Potrivit experţilor, este necesară prezentarea de urgenţă la un medic dacă un copil cu vârstă între o lună și 16 ani prezintă dureri abdominale, icter, urină de culoare închisă, scaunul deschis la culoare (alb), diaree, vărsături și uneori chiar febră.

Sindromul clinic „printre cazurile identificate este hepatita acută (inflamația ficatului) cu enzime hepatice semnificativ crescute”, se arată în comunicat. Mulți pacienți au raportat simptome gastrointestinale, cum ar fi dureri abdominale, diaree și vărsături „precedate de prezentare cu hepatită acută severă”, precum și niveluri crescute de enzime hepatice.

Majoritatea cazurilor nu raportat febră, iar virusurile obișnuite care provoacă hepatită virală acută – cum ar fi virusurile hepatitei A, B, C, D și E – nu au fost detectate în niciunul dintre aceste cazuri, potrivit OMS.

Cazurile misterioase de hepatită au ajuns în Asia și Canada

Agenția de Sănătate Publică din Canada a anunțat marți că investighează cazuri de hepatită acută severă, de origine necunoscută, la copiii mici. Nu a dezvăluit însă numărul cazurilor.

Până acum, în întreaga lume au fost raportate 190 de cazuri misterioase de hepatită acută la copii, dintre care 140 în Europa. Dintre cazurile depistate, cel puțin un copil a murit și alți 17 au avut nevoie de transplant hepatic, potrivit OMS.

„Nu este încă clar dacă a existat o creștere a cazurilor de hepatită sau o creștere a gradului de conștientizare a cazurilor de hepatită care apar în ritmul așteptat, dar nu sunt detectate. Deși un adenovirus este o ipoteză, sunt în desfășurare investigații pentru a determina cauza”, a spus OMS într-un comunicat.

Potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, în lume au fost raportate aproximativ 190 de cazuri de hepatită severă la copii. Apariția bolii a fost raportată pentru prima dată în Regatul Unit la începutul lunii aprilie și, de atunci, a fost identificată în cel puțin 12 țări din întreaga lume. Aceasta include aproximativ 40 de cazuri în Uniunea Europeană, inclusiv în România.

Până în prezent au fost detectate în total 111 cazuri asociate acestui focar în Marea Britanie, dintre care 10 au primit transplant de ficat şi nu a fost înregistrat niciun deces. Autorităţile sanitare britanice au ţinut să precizeze că focarul de hepatită infantilă acută nu are nicio legătură cu vaccinul anti-COVID-19 şi au făcut apel părinţilor să fie vigilenţi în privinţa simptomelor, precum prezenţa unui icter – coloraţia galbenă a ochilor şi a pielii.

Măsuri de prevenţie

Spălarea mâinilor, mai ales după ce frecventăm locurile publice, spălarea alimentelor care se consumă crude (precum fructe și legume) și evitarea supradozării paracetamolului se numără printre cele mai importante măsuri pe care le putem lua pentru a evita îmbolnăvirea copiilor de misterioasa formă de hepatită a cărei origine este deocamdată necunoscută – este sfatul lui Mihai Craiu, medic primar pediatrie la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu”.

OMS nu recomandă evitarea călătoriilor în țarile unde au fost descrise cazuri.

– Să ne spalăm pe mâini bine după ce frecventăm locuri publice, să spălăm alimentele consumate crude (fructe, legume) și să evităm supradozarea paracetamolului. Dacă are o boală cu febră copilul nostru ar fi bine să dăm EXACT doza de paracetamol indicată de medic sau de prospect.
– Supradozarea paracetamolului poate agrava leziuni existente în ficat sau poate produce leziuni grave în cazul intoxicațiilor accidentale.
– Pentru moment este util să știm să recunoștem semnele de hepatită (grețuri, vărsături, icter, oboseală extremă, dureri de burtă, diaree sau febră) și să ne adresăm spitalului pentru analize, cât mai rapid.

O fetiţă de 5 ani, primul caz în România

Cazul raportat de România este cel al unei fetiţe de 5 ani, din zona Bucureşti-Ilfov, internată în spital pe 4 aprilie. Potrivit datelor Ministerului Sănătăţii, în cazul ei, nu a fost depistată nicio infecţie virală acută, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi. „Starea copilului este stabilă, primeşte medicaţie simptomatică şi este în continuare spitalizat.

Copilul nu a călătorit în străinătate şi nu are nicio legătură epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa. Raportarea a avut la bază definiţia OMS de caz probabil, care se referă la insuficienţa hepatică, transaminaze peste 500 UI şi icter la un copil la care nu există markeri de infecţie virală hepatică”, informează comunicatul Ministerului Sănătăţii.