Marile spălătorii de bani: Ce mari bănci la nivel global au permis circulația a mii de miliarde de dolari deservind oligarhi, infractori și teroriști

Cinci bănci globale au speculat breșele din sistemul american instituit pentru combaterea spălării ba­ni­lor și criminalității financiare și au permis circulația a mii de miliarde de dolari, deservind astfel oligarhi, infractori de diverse spețe și teroriști.

Potrivit informațiilor obținute de Financial Crimes Enforcement Network (FinCEN), rețeaua de anchetare a infracțiunilor financiare, un departament al Minis­terului de Finanțe din Statele Unite ale Americii care se ocupă de combate­rea spălării banilor și crimina­lității financiare, cinci bănci – JPMorgan, HSBC, Standard Chartered Bank, Deutsche Bank și Bank of New York Mellon – au contribuit la spălarea a 2.000 de miliarde de dolari, remarcă ziarul britanic The Guar­dian. Altfel spus, echivalentul pache­tului de ajutorare adoptat în martie de SUA pentru a ajuta economia americană să-și revină din șocul indus de măsurile de combatere a pandemiei.

Informațiile de la FinCEN au fost dezvăluite de Con­sorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigații (ICIJ), care timp de 16 luni au analizat cele peste 2.500 de documente furnizate de FinCEN (sunt cel mai bine pă­zite secrete ale sistemului bancar internațional). În această investigație s-au implicat 400 de jurnaliști din 88 de țări, inclusiv din România. Datele scurse de la au­toritățile americane fuseseră primite anterior de com­pania mediatică americană BuzzFeed News.

Investigația-gigant se bazează pe rapoartele interne ale băncilor americane, care cuprind și tran­zacțiile finan­ciare dubioase („Suspicious Activity Re­ports“ – SAR). Băncile active în Statele Unite ale Americii sunt obligate să raporteze însă aceste acti­vități suspecte Mi­nisterului de Finanțe. Dacă nu o fac, devin pasibile de urmărire penală. În perioada 1999-2017, responsa­bilii băncilor cu aceste înștiințări au raportat tran­zac­ții suspecte în valoare de 2.000 de miliarde de dolari.

Peste jumătate din această sumă (1.300 de miliarde) a fost circulată de Deutsche Bank. Beneficiarii banilor iliciți au fost personaje controversate, rețele criminale care au răspândit haosul și au finanțat subminarea demo­crației în diverse locuri din lume.

Culmea este că toate cele cinci bănci cu operațiuni internaționale au făcut profit pe urma activității acestor infractori atotputernici, chiar și după ce autori­tă­țile americane le-au amendat și în trecut că au permis circulația banilor murdari, comentează BBC.

Breșele și toleranța

Este știut că agențiile ame­ri­cane implicate în combaterea spălării banilor ra­reori pedepsesc băncile mari când acestea calcă strâmb. Iar când o fac, acțiunile nu reușesc să descurajeze aceste practici care permit mișcarea banilor mur­dari prin tot sistemul financiar internațional. În unele cazuri, tranzacțiile suspecte au continuat în ciu­da aver­tismentelor oficialilor americani că se vor solda cu condamnări, dacă nu încetează afacerile cu in­fractori, criminali și regimuri corupte.

JPMorgan, cea mai mare bancă din SUA, a circulat bani pentru companii și indivizi implicați în prăduirea masivă a banilor publici din țări precum Malaysia, Ve­ne­zuela și Ucraina, potrivit documentelor dezvăluite. JPMorgan a pus în circulație peste un miliard de do­lari pentru finanțistul fugar din spatele scandalului 1MDB (1Malaysia Development Berhad) din Malaysia, de exemplu, și peste un miliard de dolari pentru compania energetică a unui tânăr mogul acuzat că a în­șelat guvernul venezuelean și a contribuit la blackouturile care lovesc regulat mari zone din țară.

Timp de peste un deceniu, JPMorgan a procesat plăți de peste 50 de milioane de dolari către Paul Manafort, fostul șef de campanie al președintelui Do­nald Trump. Banca a mutat aproape 7 milioane de do­lari în tranzacțiile lui Manafort în decurs de 14 luni, după ce acesta a demisionat, pe fondul acuzațiilor de spălare de bani și corupție în timpul unei colaborări mai vechi cu un partid prorus din Ucraina.

Tranzacțiile suspecte sau ilicite au continuat în JP Morgan și după ce managerii băncii au promis că vor îmbunătăți controalele de combatere a spălării ba­nilor, în ba­za unor acorduri încheiate cu autori­tă­țile în 2011, 2013 și 2014.

Cerându-li-se să comenteze acu­za­țiile, oficialii băncii au invocat inter­dic­ția de a discuta ceva despre clienții și tranzacțiile acesteia. Doar că și-au asumat să conducă proactiv investigații pe bază de intelligence și să dezvolte „teh­nici ino­vative care susțin eforturile de combatere a infracțiunilor financiare“.

Blat cu infractorii

În mod similar, HSBC, Standard Chartered Bank, Deutsche Bank și Bank of New York Mellon au continuat și ele plăți suspecte, în ciuda pro­mi­siunilor simi­lare fă­cute autorităților, arată documentele scurse. Acestea cuprind nu mai puțin de 2.100 de rapoarte ce documentează activități suspecte realizate de bănci sau de alte firme financiare împreună cu FinCEN, centru de intelligence subordonat Trezoreriei americane și care este nucleul unui sis­tem global de combatere a spălării banilor.

BuzzFeed News a obținut rapoartele, înregistrări și alte documente pe care le-a împărtășit cu ICIJ. Con­sorțiul a organizat apoi o echipă de peste 400 de jur­na­liști din 110 organizații media din 88 de țări pentru a investiga băncile și acțiunile de spălare de bani.

În total, analiza celor de la ICIJ a identificat pentru pe­rioada 1999-2017 tranzacții suspecte – posibile spă­lări de bani sau alte infracțiuni financiare – de peste 2.000 de miliarde de dolari (din această sumă, 514 miliarde rulate de JPMorgan și 1.300 de miliarde, de Deutsche Bank).

Și dacă 2.000 de miliarde de dolari constituie o sumă imensă, e bine să știți că înseamnă doar o pică­tură într-o mare de bani murdari care se plimbă prin tot sistemul financiar global. Ceea ce a scos FinCEN la iveală reprezintă doar 0,02% din cele peste 12 mili­oane de rapoarte privind activități suspecte întocmite de instituții financiare între 2011 și 2017.

Documentele făcute publice scot așadar la iveală modul în care cele mai mari bănci ale lumii le permit infractorilor să plimbe bani murdari oriunde vor în lume, remarcă și analiza publicată de BBC pe aceeași temă. Printre altele, documentează cum oligarhii ruși s-au folosit de sistemul bancar internațional pentru a evita regimul de sancțiuni impus unora dintre ei și țării lor. Este doar cea mai recentă investigație de acest gen, după Paradise Papers, Panama Papers, Swiss Leaks și Luxleaks, din ultimii cinci ani, care dez­văluie lumii afaceri secrete, spălări de bani și alte delicte financiare.

Ce anume a fost dezvăluit mai exact în cele peste 2.500 de documente dense și foarte tehnice? Cei de la BBC fac un rezumat util: HSBC le-a permis infractorilor financiari să mute prin toată lumea milioane de dolari furați, deși au fost aver­tizați de ce se întâmplă de procurori americani. JPMorgan a lăsat o compa­nie să mute peste un mi­liard de dolari printr-un cont din Londra fără să știe cine este titularul. Ulterior a aflat că s-ar putea să aparțină unui infractor aflat pe lista FBI a celor mai căutați zece oameni.

De altfel, Marea Britanie este un rai al companii­lor care operează infrac­țiuni financiare – peste 3.000 de firme înregistrate în Regatul Unit figu­rând în dosarele FinCEN, cel mai mare număr comparativ cu orice alt stat menționat în investigație.

De exemplu, există dovezi că unul din­tre cei mai apropiați aso­ciați ai pre­șe­din­telui rus Vla­di­mir Putin s-a folosit de o sucur­sală lon­doneză a băncii Barclays pentru a evita sanc­țiunile Occidentului menite să-i taie accesul la servicii financiare în Vest (o parte din bani i-a folosit pentru a cum­păra opere de artă). Miliardarul rus Arkadi Rotenberg se știe cu președintele Putin din copilărie, iar restric­țiile financiare i s-au impus de Statele Unite în 2014, ceea ce înseamnă că băncile occi­dentale ar pu­tea suporta con­secințe serioase pentru a fi lucrat pen­tru el.

În apărarea sa, Barclays susține că totul s-a făcut cu respectarea reglementărilor în vigoare. Doar că documente devenite publice arată că mai multe companii controlate de Rotenberg dețineau conturi secrete la banca amintită.

Ce metode foloseau băncile

Angajații Deutsche Bank își instruiau clienții din Iran și din alte locuri fierbinți să strecoare în mesajele de plată anumite cuvinte-cheie care să atragă atenția pentru ca plățile să fie gestionate special. Erau practic sfătuiți cum să evite radarul auto­ri­tăților americane. Trucurile au fost până la urmă expuse în noiembrie 2015. Deutsche Bank a fost prinsă că a mutat aproape 11 miliarde de dolari între 1999 și 2006 în numele Iranului, Siriei și al altor state care se aflau sub regimul sancțiunilor americane. În cadrul unei înțelegeri de 258 de milioane de dolari cu FED, Deutsche Bank a acceptat să-și reformeze practicile și să-i concedieze pe angajații implicați în operațiuni care au fentat regimul sancțiunilor.

În legătură cu miliardarul ucrainean Ihor Kolomoisky (acuzat de procurori americani că este implicat într-o schemă imensă de spălare de bani care pompează cash chiar pe teritoriul Statelor Unite), Deutsche Bank anunța în spațiul public că a încetat acum câțiva ani orice colaborare cu companiile acestuia. Numai că, potrivit dosarelor FinCEN, banca ger­mană a continuat nestingherită să facă business cu o companie a lui Kolo­moisky.

Potrivit documentelor, Deutsche Bank a mutat 240 de milioane de dolari din decembrie 2015 până în mai 2016 pentru o companie-paravan înregistrată în Insulele Virgine și controlată de Kolomoisky și de un partener de afaceri al acestuia, spun documente ame­ricane.

Kolomoisky ar fi folosit și compania-paravan Cla­resholm Marketing Ltd. pentru a pune în practică mai multe scheme frauduloase via PrivatBank, pe care mi­liardarul ucrainean a controlat-o până la finalul anului 2016. Noii acționari ai băncii susțin că Ihor Kolomoisky și asociații acestuia au sifonat miliarde de dolari din bancă prin credite false și au spălat apoi banii prin investiții în SUA.

Urbi et orbi

Ne mutăm în Orientul Mijlociu. Banca centrală a Emiratelor Arabe Unite nu a făcut nimic cu privire la avertismentele primite precum că o firmă locală ajuta Iranul să evite sancțiunile internaționale. Deutsche Bank a plimbat bani murdari pentru crima organizată, teroriști și traficanți de droguri, iar Standard Chartered a mutat cash pentru Arab Bank timp de mai bine de zece ani după ce conturile clienților săi de la o bancă iordaniană au fost folosite pentru finanțarea unor activități teroriste, mai notează BBC.

Pe lângă documentele scurse de la FinCEN, ICIJ și partenerii media implicați au obținut și peste 17.600 de înregistrări cu insideri și informatori, au consultat dosare și alte surse, inclusiv experți în infracțiuni financiare, avocați, victime ale infracțiunilor identificate etc. Potrivit BuzzFeed News, o parte din infor­ma­țiile clasate au fost folosite și în investigația parla­men­tară privind implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA din 2016.

Dosarele FinCEN oferă în premieră accesul în lumea secretă a sistemului bancar internațional, a tranzac­țiilor cu clienți fără identitate și în măruntaiele mași­năriei unor uriașe infracțiuni financiare.

Investigația de 16 luni a ICIJ și a partenerilor săi arată că toate demersurile autorităților americane de combatere a acestui tip de infracțiuni financiare nu au dat roade decât marginal, marile bănci continuând să fie piesa centrală în mișcarea banilor legați de co­rup­ție, fraudă, crimă organizată și activități teroriste.

„Practic, marile instituții financiare și-au abandonat rolul de primă linie de apărare împotriva acțiunilor de spălare de bani“, a ținut să remarce pentru ICIJ Paul Pelletier, fost procuror în Ministerul de Justiție din SUA, specializat pe delicte financiare. „Băncile știu că ope­rează într-un sistem care nu prea are ce să le facă“, a adăugat el. Este motivul pentru care toate cele cinci bănci menționate în dosarele FinCEN au încălcat în mod repetat promisiunile că vor fi mai vigilente cu banii murdari, indică documentele.

În 2012, sucursala londoneză a HSBC, cea mai mare bancă din Europa, semna o înțelegere cu procurorii în care admitea că a spălat cel puțin 881 de milioane de dolari pentru cartelurile din America de Sud. Acestea au folosit cutii cu forme speciale unde lăsau can­ti­tăți impresionante de bani obținuți din traficul de droguri, pe care-i împingeau apoi în sistemul financiar. În baza înțelegerii cu procurorii, HSBC a plătit 1,9 mili­arde de dolari, iar autoritățile au fost de acord să pună pe hold acuzații și chiar să renunțe la ele după cinci ani, dacă banca dă dovadă că ia măsuri agresive de combatere a spălării de bani.

Numai că, potrivit rapoartelor FinCEN, HSBC a continuat în cei cinci ani să plimbe bani pentru indivizi dubioși, inclusiv ruși acuzați deja, în mai multe țări, de spălare de bani sau de inițierea unor scheme Ponzi. În decembrie 2017, surpriză – HSBC primește bine­cuvântarea autorităților, care o scot de sub inci­dența acuzațiilor anterioare, motivând decizia prin bună purtare.

Într-o declarație scrisă pentru ICIJ, oficialii băncii susțin că informațiile expuse datează dinaintea termenului de grație de cinci ani cerut de pro­curori și că azi banca „este o instituție mai sigură decât era în 2012“.

Victime colaterale

Poate unii cred că spălarea de bani nu face victime, dar nu e așa. Banii murdari care se plimbă în toată lumea finanțează grupări cri­mi­nale, teroriste și acțiuni de destabilizare a unor state. În plus, sunt un motor al inegalității economice mondiale. Banii spălați sunt adesea plimbați între conturi deținute de companii-fantomă înregistrate în pa­ra­disuri fiscale, permițându-le elitelor să ascundă sume imense de autorități.

Potrivit analizei ICIJ, băncile care apar în dosarele FinCEN procesează în mod regulat tranzacții către companii înregistrate în jurisdicții care țin la secret titu­larii reali ai conturilor.

Estimările Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind crima organizată și traficul de droguri arată că anual sunt spălate 2.400 de miliarde de dolari, echivalentul a 2,7% din toate bunurile și serviciile produse anual la nivel mondial. ONU estimează însă că autori­tățile detectează mai puțin de 1% din banii murdari care circulă în toată lumea.

Multe state par mai interesate să dea bine pe hârtie decât să combată realmente circulația banilor mur­dari, este de părere David Lewis, secretar executiv al agenției Financial Action Task Force din Paris, un par­teneriat al guvernelor din toată lumea care setează standardele de combatere a spălării de bani. Rapoartele organizației pentru care lucrează Lewis monitori­zează în ce măsură băncile și agențiile guvernamentale respectă reglementările privind combaterea spă­lării de bani. Sunt bifate căsuțele, dar în realitate nu se fac progrese, mai notează articolul publicat de ICIJ pe site-ul organizației.

Vârful aisbergului

În ultimii ani, au apărut informații secrete din mărun­taiele sistemului financiar global.

• PARADISE PAPERS. În 2017, nucleul scurgerii, însumând peste 13,4 milioane de documente, s-a concentrat pe firma de avocatură Appleby. Aceasta își ajuta clienții să-și reducă „povara“ ta­xelor, să își ascundă active precum companii și bunuri de mare valoare.
• PANAMA PAPERS. Cea mai mare scur­gere de infor­mații financiare scotea la iveală în 2016 cum lideri politici, cele­brități, dar și rețele criminale își ascundeau averile cu ajutorul firmei Mossack Fonseca.
• SWISS LEAKS.  O investigație jur­nalistică din 2015 dezvăluia schemele de evaziune fiscală ce au avut loc la HSBC, prin filiala sa din Elveția.
• LUXLEAKS. În 2014, izbucnea scandalul privind sistemul masiv de optimizare fiscală din Luxemburg. Vizate erau 35 de mari companii, printre care Disney și Skype.

Acest articol a apărut în numărul 100 al revistei NewMoney

FOTO: Getty