În ultimele opt decenii cu greu putem găsi un viitor an, cum este 2023, cu atât de multe incertitudini. Este și normal. Avem război și inflație (ce cocktail exploziv și complicat), plus o reașezare a polilor geopolitici și de business.
Am putea spune că despre anul 2023 știm că nu știm nimic. Toate analizele serioase cu privire la anul viitor au o marjă de siguranță, în sensul că, după ce prezintă previziunile, îi pun în gardă pe cititori asupra incertitudinilor. Necunoscutele anului viitor sunt atât de mari, încât orice analiză are nevoie de un disclaimer care spune, cu alte cuvinte, că „realitatea poate schimba orice așteptare“.
RĂZBOIUL. Este „cartoful cel mai fierbinte“ al anului 2023. Războiul are un impact direct asupra economiei europene și globale. Înseamnă costuri cu pachetele de ajutor pentru Ucraina, o schimbare a furnizorilor de energie pentru aproape toate statele Uniunii Europene (cu excepția Ungariei) și, nu în ultimul rând, o reașezare a comerțului mondial.
Cu toate acestea, războiul din Ucraina a ajuns să aibă o miză mult mai mare – aceea a unui conflict între lumea liberă, democratică, și societatea iliberală postsovietică.
INFLAȚIA. Acum nu își mai au rostul discuțiile despre așteptările greșite ale băncilor centrale, care au estimat anul trecut că inflația va fi tranzitorie. Acum suntem într-o altă realitate, aceea în care inflația s-a instalat, cele mai multe bănci centrale au crescut dobânzile și Banca Centrală Europeană (BCE) a început să extragă lichidități din piețe.
Prognozele pentru anul 2023 sunt optimiste, în sensul că va urma o plafonare a nivelului inflației, chiar și o temporizare a creșterii dobânzii-cheie de către Rezerva Federală americană și BCE. Desigur, băncile centrale stau cu ochii pe inflație, creștere economică, piața muncii și nivelul de lichiditate din economie.
Este ca și cum un artist de circ încearcă să jongleze, în același timp, cu patru bile. Sunt șanse mari ca una dintre ele să fie scăpată. La fel se întâmplă și cu băncile centrale. Sunt prognoze care arată că inflația va atinge un nivel de platou și că începând cu a doua jumătate a anului viitor va tinde să scadă.
De asemenea, sunt estimări care arată că anul viitor băncile centrale vor încetini sau chiar vor opri creșterea dobânzilor-cheie. Analiștii nu trebuie să se hazardeze. Bancherii centrali știu că, odată ce au intrat în „hora“ creșterii dobânzilor, trebuie să „joace“ până la capăt, adică până când vor vedea inflația scăzând, pentru că altfel riscă să vadă o reinflamare a inflației.
Este cert că lupta cu inflația va continua, sub o formă sau alta, și în 2023. Problema care se va pune mai pregnant anul viitor decât anul acesta este cât de mult crești dobânzile, în așa fel încât în economie să mai rămână și un pic de creștere economică.
RECESIUNEA. Este, poate, cea mai mică problemă a anului viitor. Există studii, precum cel al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, unde se arată că economia mondială nu va intra în recesiune. De fapt, atunci când vorbesc de recesiune, analiștii și oamenii de business se tem de apariția unei crize. Căci recesiunea nu este o criză, ci doar o ajustare a economiei în sensul scăderii. O criză este o criză.
ENERGIA. Va continua să fie o temă sensibilă a anului 2023. Uniunea Europeană are o problemă de prețuri și una de aprovizionare. Chiar dacă prețurile energiei (gaz natural și energie electrică) au explodat în anul 2022, prognozele sunt dificile, pentru că Uniunea Europeană vrea să schimbe regulile pieței, dar, deocamdată, nu reușește.
Totodată, statele europene au adoptat o serie de scheme de sprijin pentru populație și firme. Toate acestea presupun o creștere a cheltuielilor bugetului. O parte din aceste cheltuieli sunt recuperate prin supraimpozitarea companiilor energetice, o altă parte este suportată prin creșterea deficitelor bugetare și, implicit, a datoriei publice. Prin urmare, schemele de ajutor de stat au adus o creștere a datoriei publice, un fenomen care vine după pandemie, atunci când statul a trebuit să pompeze bani în economie, și care a urmat unui alt efort bugetar, făcut cu ocazia crizei economice din perioada 2008-2011.
SCHIMBAREA POLILOR DE PUTERE. Așteptările sunt ca relațiile comerciale la nivel internațional să se schimbe. Dezvoltările sunt de sens contrar. Pe de o parte, între SUA și China vor exista în continuare tensiuni comerciale, pentru că economia americană are deficit comercial în relația cu China. Pe de altă parte, companiile occidentale continuă să deschidă colaborări în China, în speranța că vor putea să rămână competitive pe piețele internaționale. Îngrijorător este că între SUA și Uniunea Europeană au apărut o serie de fricțiuni comerciale cu privire la programele de ajutor de stat derulate de SUA și diferența de competitivitate cauzată de diferența de preț la energie.
În concluzie, 2023: multe necunoscute, multe speranțe.
