Marele of din offline

Recent, grupul Neogen, condus de Călin Fusu – unul dintre pionierii tehnologiei de la noi –, a investit jumătate de milion de euro într-o platformă de vânzări imobiliare care atacă agresiv businessul agențiilor imobiliare tradiționale. Casta.ro, obiectul investiției, va percepe clienților care vor să vândă o locuință un tarif fix, de 800 de euro, indiferent de valoarea tranzacției. De notat că agențiile imobiliare clasice practică tarife de 3-4% din valoarea proprietății vândute.

Serviciul ochit de Neogen, companie de investiții cunoscută pentru afaceri-fanion în digitalul românesc, precum BestJobs, CleverTaxi sau Vivre, e emblematic pentru modul în care startup-urile din online amenință competitorii din offline. Evident, e o utopie să credem că lumea de mâine va fi 100% online, așa cum cea de ieri era 100% offline, însă valul schimbării are o forță greu de pus la îndoială.

O ÎNTREBARE BUNĂ. În urmă cu peste o lună, când documentam un text despre Vivre, cel mai mare retailer online de mobilă și accesorii decorative din sud-estul Europei, l-am întrebat pe același Călin Fusu de ce amprenta digitală a unor mamuți din offline, precum Dedeman sau Ikea, este atât de modestă. „Online-ul este cel puțin la fel de complicat ca offline-ul, deci timpul de învățare a unui ju­cător «tradițional» ar fi similar cu timpul de învă­țare a offline-ului necesar Vivre. Are sens pentru fiecare dintre aceștia să-și risipească resursele în­vățând cealaltă parte? E o întrebare bună“, a răs­puns parțial retoric cofondatorul Neogen – investitor cu 50% în acțiunile Vivre.

Dacă ne-am propune să răstălmăcim cuvintele lui Fusu, ar putea spune că pentru un offliner e aproape imposibil să se reinventeze în universul lui 1 și 0. E suficient să aruncăm o privire peste Ocean și vedem efortul Walmart (cândva, stăpânul absolut al retail-ului din America) de a contracara ofensiva Amazon. În 2016, Walmart a cumpărat cu 3,5 miliarde de dolari Jet.com, un startup online, cu sco­pul de a învăța mai repede noul domeniu care i-a dat atâtea dureri de cap. Walmart are vânzări de două ori mai mari decât Amazon, însă capitalizarea de piață a fostei glorii a comerțului american repre­zintă doar o treime din valoarea mai tânărului și mai aprigului Amazon. Inutil de adăugat că Jeff Bezos, cofondatorul retailer-ului online, a rămas cel mai bogat om din lume, chiar și în condițiile celui mai scump divorț din istorie.

Una dintre marile probleme cu care se confruntă Walmart și toți foștii monștri sacri ai industriilor tradiționale este că au o mare dificultate în a recruta tehnicieni de primă mână. Pentru un talent în IT nu este atât de atractiv să se angajeze la un lanț de retail brick-and-mortar, în schimb companiile pornite din online nu au deloc această problemă. Pot și offliner-ii să recruteze, însă la un cost semnificativ mai mare. De aceea, cel mai înțelept este să cumpere startup-uri care respiră în online.

Nu retail-ul este însă domeniul în care afacerile tradiționale sunt cel mai rău amenințate de challengerii din nou val. Domeniul în care activăm noi înșine, jurnaliștii, este acela. Sau, cel puțin, asta se întâmplă în Statele Unite. Un studiu citat de The Economist în urmă cu doi ani arată că, până în 2021, aproape 80% din media va aparține internetului. Ușor de bănuit de ce, în 2015, grupul de media german Axel Springer a cumpărat Business Insider, un startup de presă online, la o evaluare de aproape o jumătate de miliard de dolari. În aceeași logică, un grup elvețian prezent pe piața românească, e vorba de Ringier, a cumpărat cu câțiva ani în urmă site-ul de recrutare eJobs și platforma imobiliare.ro. Zvonurile momentului indicau valoarea celor două tranzacții la peste 20 de milioane de euro.

FĂRĂ OGLINDĂ. De cele mai multe ori, online-ul nu reprezintă o oglindire a afacerii tradiționale, ci implică o schimbare a modelului de business. De aceea, cineva cu experiență în lumea veche nu este cel mai nimerit să aducă progresul, pentru astafiind nevoie de o minte pe de-a-ntregul proaspătă.

Ar fi simplist, de exemplu, să spunem că Uber este ipostaza digitală a taximetriei sau că Airbnb e un fel de megaagenție de turism online. În ambele situații, modelul de business, experiența clientului și, deopotrivă, exigențele la care trebuie să răs­pundă furnizorul sunt mai ridicate.

Revenind la casta.ro, platforma de vânzări în care a investit Neogenul lui Călin Fusu, comisioa­nele de doar 800 de euro, indiferent de valoarea proprietății vândute, pot fi obținute prin generarea unui flux mai mare de clienți și printr-o structură de costuri mai suplă, „lux“ pe care și-l permite o companie plecată din online. Cei 500.000 de euro investiți pentru dezvoltarea unei agenții imobiliare digitale pot părea o sumă mare.

Amintindu-ne că o agenție imobiliară din lumea veche a fost vândută către un grup multinațional cu puțin înainte de criza din 2008 cu 40 de milioane de euro, se rea­șază un pic proporțiile. Cât va va­lo­ra casta.ro peste zece ani? Vorba lui Călin Fusu: o întrebare bună.

Ionuț Ancuțescu are o experiență de peste 17 ani în presa economică și de business. A lucrat la publicațiile Ziarul Financiar, Capital, Biz, Business Magazin, Money Express, Forbes și Adevărul Financiar, iar acum este redactorul-șef al revistei NewMoney.
d