Șefa guvernului britanic, Liz Truss, îşi anunţă joi demisia din funcţie, după doar 45 de zile de mandat, transmite BBC News.
Ea a declarat, în faţa a zeci de jurnalişti, că a preluat postul într-o perioadă de ”instabilitate economică şi internaţională mare”.
Ea recunoaşte că nu îşi poate îndeplini mandatul pe care i l-a încredinţat Partidul Conservator şi că demisionează.
Liz Truss a anunţat că s-a întâlnit joi cu preşedintele „Comitetului 1922”, grupul deputaţilor conservatori, sir Graham Brady.
Liz Truss precizează că va rămâne în funcţie până la alegerea succesorului său.
Liz Truss se află în post de 45 de zile – cel mai scurt mandat de premier din istoria Regatului Unit.
Al doilea cel mai scurt mandat de premier a fost al lui George Canning, de 119 zile, înainte să moară, în 1827.
Criză politică și economică în Marea Britanie
Marea Britanie, afundată într-o criză politică, a schimbat trei prim-miniştri de când a votat în 2016 pentru ieşirea ţării din Uniunea Europeană.
Conservatoarea Liz Truss, care i-a succedat lui Boris Johnson la 6 septembrie, a fost pusă la zid de opoziţia laburistă, liderul acesteia, Keir Starmer, calificând măsurile bugetare ale guvernului drept ‘kamikaze’.
Marea Britanie se confruntă cu o criză gravă a costului vieţii, în condiţiile unei inflaţii de aproape 10%, cea mai ridicată dintre ţările G7. Economia a încetinit în august, PIB înregistrând o scădere de 0,3%.
Guvernul a îngheţat la începutul lunii septembrie preţurile la energie pentru consumatorii casnici la 2.500 de lire în medie pentru o gospodărie.
Marea Britanie traversează un episod de puternică instabilitate financiară care afectează piaţa obligaţiunilor de stat şi face să urce ratele dobânzilor la împrumuturile de stat.
Pieţele au intrat în panică după anunţurile bugetare ale guvernului, masive, cu finanţare incertă şi înscriindu-se în direcţia opusă acţiunii Băncii Angliei, care încearcă să reducă inflaţia prin creşterea dobânzilor.
În data de 23 septembrie, premierul Liz Truss şi fostul ministru de Finanţe Kwasi Kwarteng au prezentat cel mai radical pachet de reduceri de taxe de după anul 1972, diminuând povara fiscală, atât pentru angajaţi cât şi pentru companii şi în paralel au anunţat o creştere semnificativă a împrumuturilor, totul în încercarea de a stimula potenţialul de creştere pe termen lung al economiei.
Printre măsurile anunţate atunci se număra şi reducerea cotei superioare pentru impozitul pe venit, de la 45% până la 40%. Planurile care prevedeau reducerea cotei de impozitare pentru persoanele înstărite au declanşat turbulenţe pe pieţele financiare şi o rebeliune în interiorul Partidului Conservator, aflat la putere în Marea Britanie.
Fondul Monetar Internaţional şi agenţia de evaluare financiară Moody’s au criticat strategia economică a Guvernului britanic. „Având în vedere presiunile inflaţioniste ridicate din multe ţări, inclusiv din Marea Britanie, nu recomandăm la acest moment un pachet de măsuri fiscale amplu şi neţintit, deoarece este important ca politica fiscală să nu acţioneze în contradicţie cu obiectivele politicii monetare”, a declarat un purtător de cuvânt de la FMI.
FOTO: Wikipedia