Mai e loc de creștere: de ce acum este momentul să investiți în bere artizanală
Acest articol apare în numărul 21 (7-27 august) al revistei NewMoney
Băiete! două (branduri) mici… Pe o piață dominată de multinaționale, micii producători locali de bere dau tonul unei nișe extrem de atractive. Iar rețeta lor e una artizanală.
După 138 de ani de existență, Fabrica de bere Grivița din București era declasată de pe lista monumentelor istorice. Urma să fie demolată pentru a face loc (și) Pasajului Basarab. Zece ani mai târziu, ideea brandului „Bere Grivița“ revine în actualitate.
Matei Lucescu, nepotul antrenorului Mircea Lucescu, a depus la începutul lunii iunie la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) o cerere de înregistrare a brandurilor „Bere Grivița”, „Fabrica Grivița” și „Grivița”. Provenit dintr-o familie cunoscută dincolo de fotbal pentru investițiile sale în imobiliare, tânărul Lucescu își păstrează deocamdată confidențiale planurile de afaceri.
Totuși, ideea unui business în bere nu e neapărat o noutate pentru echipa investitorilor Lucescu. „Mircea Lucescu a intenționat să deschidă o microberărie într-un restaurant pe care îl deținea în zona Regie”, spune Vifor Verșescu, președinte al Patronatului Societăților Independente Producătoare de Bere din România și, printre altele, fost angajat și la Bere Grivița. Dar de ce ar merita să investești acum în bere?
BERE PE CONT PROPRIU. Dacă e să ne uităm la statistici, românii sunt pe locul șapte în Europa la consumul de bere, cu 80 de litri pe cap de locuitor/an. De remarcat că ponderea producției locale depășește 97% din consumul intern, pe o piață internă cu un volum total de 15,8 milioane de hectolitri în 2016. Un volum din care producția micilor berari este estimată la sub 1%.
Cum s-a ajuns aici se știe. După 2000, fabricile de bere din România au fost cumpărate de marile multinaționale care își dispută piața. Unele au păstrat o parte din brandurile locale pe care le-au dezvoltat, în timp ce micii producători au falimentat. La începutul anilor ’90, spune Vifor Verșescu, președinte al Patronatului Societăților Independente Producătoare de Bere din România, pe piața locală existau 150 de berării locale. Între timp, numărul lor a scăzut de aproape 10 ori.
Povestea a început să se rescrie după 2010, când au apărut primele mici fabrici artizanale producătoare de sortimente de bere nepasteurizată, destinate în special segmentului premium. „Până în 1989 berea nu se pasteuriza“, explică Verșescu, adăugând că micile fabrici care au apărut în ultimii șapte ani fac bere după rețete tradiționale, dar și sub îndrumarea unor berari străini.
Un capitol nou în această sagă nepasteurizată vine de la Iași, unde Ionel Păsărică a așteptat un an să-și pună planurile în practică. Ideea unei mici berării i-a venit anul trecut, în august. Până în decembrie avea echipamentele achiziționate și patru acționari. „Am depus documentele pentru autorizare și am stat șase luni până la obținerea aprobărilor“, spune Ionel Păsărică, explicând că investiția inițială se ridică la 500.000 de euro.
Înainte de a deveni berar, Păsărică a lucrat mai mulți ani în Polonia, în domeniul gazelor, pentru o companie daneză. După ce s-a întors în țară, și-a făcut mai multe planuri și a studiat mediul de afaceri din Iași. „M-am gândit la cel puțin cinci idei de afaceri. Și am ales să fac bere“, povestește antreprenorul, care a decis să-și aducă un maestru berar din Belgia. A testat rețetele și a început cu o producție de 500 de litri pe o tură de fermentare. Îmbuteliată în sticle de 0,33 litri, berea Capra Noastră se vinde acum în câteva localuri din Iași și unul din București.
„După primele două săptămâni am avut stoc zero. Clienții noștri sunt IT-iștii care știu ce înseamnă berea artizanală“, detaliază antreprenorul, explicând că folosește zece tipuri de malț din Polonia, de la o fabrică ce aprovizionează branduri ca Stella Artois, Heineken sau Carlsberg. Berea sa pleacă din fabrică la un preț de opt lei sticla, iar pe linia de îmbuteliere lucrează deocamdată doar două persoane – soții Păsărică. Dar în perioada vacanțelor apelează și la serviciile fiului lor de 17 ani, cu gândul de a-i transmite microbul noului business. Și nu este singurul care lucrează alături de membrii familiei ori apelează la un număr redus de angajați. Toate berăriile artizanale mizează pe o echipă extrem de restrânsă, dar nu se zgârcesc atunci când trebuie să angajeze un berar iscusit.
SEGMENTUL CEL MAI PROASPĂT. Povestea de la Iași nu face decât să reconfirme succesul pe care îl au cei care au început în urmă cu mai mulți ani să producă bere artizanală. Dintre aceștia, cei mai vizibili sunt antreprenorii de la Zăganu, Alexandru Geamănu și Laurențiu Bănescu. Au pornit afacerea lângă Cheia, în 2012, iar anul trecut au vândut bere de 750.000 de euro. Recent, cei doi au decis să pună bazele unei asociații a berăriilor artizanale. „Am început cu producătorii din București și intenționăm să-i aducem și pe cei din țară în asociație“, spune Alexandru Gemănu. În momentul de față, din asociație fac parte Perfektum, Bere artizanală Sikaru, Ground Zero Beer, Zăganu și Hop Hooligans.
„E normal să își facă asociație. Vor avea o voce comună prin care să comunice”, comentează inițiativa Vifor Verșescu. Producătorii de bere artizanală, mai spune de această dată Geamănu, au reușit în ultimii ani să educe piața și să creeze un segment de consumatori care vrea bere artizanală. Și nu doar atât clienții apreciază berile cu termen de valabilitate mai scurt.
„Au ajuns să citească inclusiv etichetele. Sunt apreciate rețetele locale“, îl completează indirect Leonard Mihoc, proprietar al berii Nemțeana, de la Roman, constatând că succesul berilor nepasteurizate nu a lăsat fără reacție marile corporații. Nemțeana a apărut în urmă cu trei ani și este produsă în proporție de 80% cu ingrediente locale. A reușit să impună berea pe care o produce nu doar în zona Moldovei, ci vinde Nemțeana inclusiv la Cluj-Napoca, București, Oradea și Timișoara.
După aproape 20 de ani de business pe piața românească, multinaționalele din berea locală au decis să intre și ele pe segmentul deschis de berăriile artizanale. Cu toate acestea, micii producători nu se tem. „Au văzut și ei cum reacționează piața. Vor și ei să ofere bere nepasteurizată clienților premium“, remarcă Leonard Mihoc, cu precizarea că nu se teme de concurența pe care ar putea să o facă marii producători de bere.
Cel mai mare jucător de pe piața locală, Ursus Breweries, a lansat deja două sortimente de bere nepasteurizată. „Prin cele două produse nou lansate pe piața locală de către Ursus Breweries, Timișoreana Nepasteurizată și Azuga Nepasteurizată, venim mai aproape de un trend de consum care se îndreaptă către berile speciale“, au declarat pentru NewMoney reprezentanții companiei, cu precizarea că este vorba de bere nepasteurizată, produsă după metode artizanale. Ursus Breweries are încă din 2011 o microberărie la Cluj-Napoca, unde produce o bere specială pentru un restaurant propriu cu o capacitate totală de 300 de persoane.
Tot către berea nepasteurizată s-a uitat și Tuborg România, cu al său sortiment Skol Nefiltrată, în urma unei investiții de 1,2 milioane de euro.
Deocamdată, e un alt semn că spuma de pe segmentul artizanalelor nu a fost încă adjudecată. Ceea ce înseamnă și că mai e loc de creștere. Inclusiv pentru junele Matei Lucescu.
În câteva cifre
În scădere după perioada de criză, consumul de bere și-a mai revenit în ultimii doi ani, iar pe fondul creșterilor salariale o bună parte dintre români s-au orientat către sortimente de o mai bună calitate.
- VALOARE. Piața românească a berii a depășit 2 miliarde de euro în 2016, în creștere cu 6-7% față de anul anterior, în timp ce volumul de bere consumată a crescut cu mai puțin de 1%.
- CONSUM. Nivelul cel mai ridicat al consumului de bere în România a fost atins în 2008, când s-au înregistrat 99 de litri de bere pe cap de locuitor/an.
- PLUS. Interesul românilor pentru bere îmbuteliată la sticlă a crescut de la aproximativ 24,8% dintre consumatori în 2015 la 27,68% în 2016.
- MINUS. Vânzările de bere în ambalaj de plastic au început să scadă în ultima perioadă, de la 53,4% în 2015 la 51,5%, potrivit statisticilor Asociației Berarii României.
FOTO: Guliver / Getty Images