Lucrăm până la epuizare? Angajaţii români, tot mai stresaţi la locul de muncă

Elena Marinescu 04/11/2019 | 14:32 Fapt Divers
Lucrăm până la epuizare? Angajaţii români, tot mai stresaţi la locul de muncă

Unu din doi angajați români consideră că nivelul de stres la locul de muncă actual este ridicat, iar 15,4% afirmă că este chiar nesustenabil de mare. Pentru alți 27% stresul este moderat și doar 7,7% declară că este scăzut sau lipsește.

Mediul de lucru dezorganizat și haotic, supraîncărcarea și primirea de responsabilități care ies din aria lor de competențe reprezintă principalii trei factori de stres invocați de jumătate dintre angajați. De asemenea, patru din zece angajați explică stresul ridicat prin faptul că sunt nevoiți să preia din responsabilitățile colegilor, iar 37% sunt stresați de comunicarea slabă între manageri și echipă.

Românii, din ce în ce mai stresați

Potrivit datelor unui sondaj realizat de BestJobs, trei din zece spun că așteaptă prea mult ca superiorii să ia anumite decizii și că nu există muncă în echipă, fiecare fiind pe cont propriu. Alți factori de stres pentru doi din zece respondenți sunt faptul că li se impun obiective greu de realizat, că primesc deadline-uri nerealiste sau că nu li se dau toate informațiile de care au nevoie pentru a-și face treaba.

E-mailurile sau SMS-urile primite de la superiori în afara orelor de program contribuie, de asemenea, la gradul ridicat de stres al angajaților. Din păcate, aproape opt din zece respondenți au spus că nivelul de stres a crescut în ultimii trei ani, iar pentru mai bine de jumătate dintre aceștia, chiar s-a dublat. 0

Dacă pentru 43,4% dintre respondenți nivelul de stres este ridicat doar în anumite perioade din an, patru din zece spun că este la fel pe tot parcursul anului, iar 8,8% – doar în apropierea unor deadline-uri.

În aceste condiții, doi din zece respondenți afirmă că deja au ajuns la burnout, trei din zece cred că în cel mult o jumătate de an vor ajunge la epuizare dacă nivelul de stres se va menține la același nivel, iar 15% estimează că se vor epuiza în cel mult un an.

Companiile nu fac nimic pentru a reduce stresul la locul de muncă

Cei mai mulți angajați care au răspuns la sondajul BestJobs (54%) spun că firma nu face nimic pentru a reduce stresul la locul de muncă, iar 42% nu sunt siguri că angajatorul face ceva în acest sens. În același timp, angajații știu deja care ar fi soluțiile care i-ar ajuta să reducă stresul de la birou.

Cei mai mulți dintre respondenți (52%) sunt de părere că e nevoie în primul rând ca managerii să comunice mai bine cu angajații și aproape tot atâția (49%) cred că e nevoie ca firmele să angajeze mai mulți oameni. În plus, 32% au nevoie ca angajatorul să le ofere un mediu de lucru mai relaxat, iar 30% ar vrea să li se mărească salariul.

Totodată, aproape un sfert consideră că nivelul de stres ar scădea dacă angajatorul le-ar oferi un echilibru între viața profesională și cea personală, iar circa 13% ar vrea ca acesta să introducă posibilitatea de a lucra și de acasă, ori să ofere mai multe zile libere decât cele legale.

De ce ne stresăm la serviciu?

Stresul este reacția noastră mentală, emoțională și fiziologică la presiunile de zi cu zi, reacție care vine atât din afară noastră, cât și din interiorul nostru. Oricâtă plăcere ne-ar oferi ceea ce facem, orice activitate poate aduce elemente de stres atunci când lucrurile sunt duse la extrem.

Psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), afirmă că oricine a lucrat vreodată a simțit, într-un fel sau altul, presiunea legată de locul de muncă creată un deadline sau de unele sarcini mai dificile:

“Pe termen scurt, este firesc și rezolvabil, dar din ce în ce mai mulți angajați nu scapă de presiunea de la locul de muncă nici măcar acasă, unii răspund la emailuri sau dau telefoane și în timpul liber, alții își iau de lucru suplimentar acasă etc., iar acest comportament determină cronicizarea stărilor, stresul devenind copleșitor și dăunător sănătății fizice și psihice”.

Sursele de stres legat de serviciu sunt de obicei: salariile mici, lipsa suportului social, lipsa controlului asupra decizilor pe care trebuie să le ia persoană în postul deținut (conflictul de rol), expectanțe neclare ale performanței din partea angajatorului sau a angajatului, șanse mici de evoluție sau avansare, supraîncărcare cu sarcini, sarcini insuficient de provocatoare sau de captivante, continuarea muncii concrete sau menținerea unei preocupări mentale legate de serviciu și acasă, după terminarea programului de lucru.

“În prezent, stresul este privit din 2 mari perspective: Eustres („stresul pozitiv”), care apare atunci când este determinată încordarea și mobilizarea organismului pentru a trece la acțiune și disstres („stresul negativ”), care poate induce stări patologice, epuizare, anxietate, depresie, sindromul burnout, probleme de concentrare, motivație, probleme familiale și de cuplu etc. Din păcate, nu putem evita întotdeauna situațiile tensionate care apar la serviciu, de aceea, ține de noi să găsim variante de gestionare a stresului, deoarece sănătatea noastră fizică și mentală depind de capacitatea noastră de a face față situațiilor presante, tensionante”, declară psihoterapeutul.

Sindromul burnout, recunoscut oficial ca fiind o boală

Sindromul Burnout a fost introdus în Clasificarea Internaţională a Bolilor (ICD) de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Decizia a fost adoptată în cadrul Adunării Mondiale a Sănătăţii de la Geneva şi va intra în vigoare din ianuarie 2022. În actualizarea ICD, OMS defineşte sindromul burnout ca un sindrom apărut ca rezultat al stresului cronic la locul de muncă, care nu a fost gestionat cu succes, potrivit site-ului www.straitstimes.com.

Astfel, specialiştii în sănătate publică au concluzionat că sindromul burnout poate fi caracterizat ca având trei etape: epuizare energetică; sentimente de negativism/cinism legate de locul de muncă; reducerea eficacităţii profesionale.

“Este prima dată când sindromul burnout a fost inclus în clasificare, a declarat Tarik Jasarevic”, a explicat purtătorul de cuvânt al OMS. Termenul de “burnout” a fost introdus în anul 1970 de către psihologul american Herbert Freudenberger, care l-a definit ca fiind caracteristic pentru angajații din domeniile de lucru cu oamenii. În prezent se consideră că sindromul burnout poate afecta orice categorie profesională şi orice persoană expusă la un stres de lungă durată.

Simptome alarmante:

  • Epuizare fizică şi emoțională
  • Oboseală permanentă și lipsa motivației
  • Pesimism, frustrare, cinism și resemnare
  • Iritabilitate și izolare socială
  • Concentrare și productivitate scăzută
  • Scăderea capacității de a lua decizii și de a rezolva probleme
  • Neglijarea propriei stări de sănătate
  • Refugiere în obiceiuri nesănătoase: alimentare, consum de alcool, droguri
  • Tulburări ale somnului
  • Incapacitatea de a se detașa de problemele profesionale inclusiv în timpul liber
  • Simptome fizice ca durerile de cap, tensiunea musculară, durerile de spate, manifestări digestive

6 lucruri peare le poți face pentru a scăpa de stres în timpul serviciului

  • Ia o pauză de lucru. Corpul uman nu este programat să stea prea mult timp într-un singur loc (astfel se explică durerile musculare și de spate care apar la persoanele ce desfășoară o activitate sedentară). După fiecare ora de muncă încearcă să te opreșți 5 minute și să ieși din birou, să bei apă, să te plimbi prin birou, să ieși pe terasă, să discuți un coleg, să stai 5-10 minute în fața unei ferestre deschise, respiră adânc de câteva ori, îndreaptă-ți atenția asupra eliberării tensiunii și a calmării bătăilor inimii, ieși pur și simplu din încăperea în care lucrezi pentru câteva clipe și privește pe fereastră sau gândește-te la un lucru frumos, liniștitor sau haios. Scopul este să te deconectezi și să îți relaxezi mintea, astfel încât să poți preveni orice posibilă stare de anxietate sau neplăcere fiziologică. În pauza de prânz, ridică-te de la birou și mănâncă în altă parte, în special evită să lucrezi în timp ce mănânci. Evită preparatele și gustările nesănătoase.
  • Ia o pauză de atitudine. Treizeci de secunde sunt suficiente pentru ca ritmul alert al inimii să se liniștească, de aceea este recomandată angajarea inimii și a minții într-o direcție pozitivă, relaxantă. Vizualizează cu ochii minții orice ar putea declanșa sentimente pozitive, imaginea familiei, a copilului, a partenerului de viață, a animalelor de companie, un tablou relaxant, un peisaj de vis, o imagine plăcută din vacanță, culori, imagini, sunete, senzații tactile plăcute. Bea un ceai relaxant, ascultă o melodie de relaxare, aprinde un bețișor parfumat, pune-ți pe birou o vază cu flori. Privește în jur câteva clipe, dându-ți voie să te bucuri de forma și culorile florilor, de ciripitul păsărilor, de frumusețea unui copac, de razele soarelui sau de prospețimea ploii etc. Schimbă modul de respirație (există o legătură directă între starea noastră emoțională și felul în care respirăm). Respirația unei persoane calme este profundă, lentă și controlată, preferabil cu atenția centrată abdominal. Respira astfel de cel puțin 5 ori. Oferă-ți un mic automasaj în zona cefei, a capului, umerilor și brațelor.
  • Gestionează-ți mai bine timpul. Oprește-te din mulți-tasking, care presupune de fapt “multi-gândit”, analizează care sunt prioritățile, ia-le pe rând și menține-ți atenția pe o singură activitate până este finalizată.
  • Fă-ți prieteni la locul de muncă – în felul acesta vei avea în jurul tău persoane cu care poți discuta atunci când ai nevoie de o pauză sau când ai nevoie să iei o decizie mai dificilă.
  • Păstrează o atitudine pozitivă față de locul de muncă. Reamintește-ți aspectele care îți plac în activitatea ta, motivațiile pentru care ai ales-o, beneficiile pe care le obții făcând ceea ce faci. Premiază-te la finalul îndeplinirii unei sarcini sau la atingerea unui obiectiv cu un moment de relaxare, un gând bun, o glumă, sau orice altceva îți aduce plăcere, explică specialistul.
  • Oferă șefului tău sau oferă-ți (dacă ești propriul tău șef) un plan de gestionare a factorilor stresori identificați, menit să te ajute să performezi mai bine. Acest plan este bine să includă dezvoltarea unor abilități de management al timpului, clarificarea sarcinilor, primirea resurselor sau a suportului necesar de la colegi, adăugarea unor sarcini mai provocatoare, modificarea spațiului de lucru pentru a fi mai confortabil, oferirea unor resurse de relaxare din partea companiei.