Louis Vuitton și Renașterea

Imaginile cu prăbușirea turnului principal al catedralei Notre-Dame din Paris a creat atâta emoție, încât, în doar 24 de ore, companii și persoane fizice bogate au donat circa 600 de milioane de euro, o sumă sufi­cientă să înflorească speranțe solide că această clădire-reper a creștinătății va putea fi refăcută. În câteva ore de la izbucnirea incendiului, familia lui Bernard Arnault, proprietarul Louis Vuitton și al patrulea cel mai bogat pământean, a anunțat că va dona 200 de milioane de euro pentru re­facerea construcției. De precizat că averea lui Arnault se ridică la peste 90 de miliarde de euro.

Concurența lui Arnault, François-Henri Pinault, proprietarul Kering – grup care deține brandurile de lux Gucci și Saint Laurent –, nu a stat mult pe gânduri nici el și a donat 100 de milioane de euro, potrivit unui jurnalist francez. Nu în ultimul rând, familia Bettencourt Meyers, proprietara grupului de cosmetice L’Oréal, a donat 100 de milioane de euro.

POLARIZARE. Aceste gesturi „extreme“ nu au atras doar admirație și aplauze. S-au ridicat voci care au speculat că nu e normal să existe mai multă simpatie pentru o clădire decât pentru oameni aflați în suferință, victime ale epidemiilor, catastrofelor naturale sau ale unor despoți criminali.

„Dacă doi oameni dintr-un total de șapte miliarde pot dona în șase ore 300 de milioane de euro pentru a restaura Notre-Dame, înseamnă că în lume există suficienți bani pentru a hrăni fiecare gură, pentru a adăposti fiecare familie și a educa fiecare copil. A nu face astfel e o chestiune de voință și de sistem“, scria un jurnalist al unui site irlandez care se adresează tinerilor. Articolul său a atras peste un milion de distribuiri pe rețelele sociale.

Donațiile cu opt zerouri (re)deschid o discuție despre polarizarea socială – una dintre principalele vulnerabilități ale Planetei, dezbătută an de an la Forumul Economic de la Davos. Un raport realizat de fundația Oxfam pentru forumul de la începutul acestui an arată că primii 26 de miliardari ai Pământului dețin o avere cumulată mai mare decât cei mai săraci 3,8 miliarde de locuitori ai aceleiași planete. Și altfel pusă problema, o taxă pe bogăție de doar 1% ar genera circa 420 de miliarde de do­lari pe an – o sumă suficientă pentru a educa fiecare copil care nu merge la școală și pentru a furniza serviciile medicale menite să salveze trei milioane de vieți.

Totodată, averea celor peste 2.200 de miliardari a crescut anul trecut cu 12%, în vreme ce averea celor mai săraci a scăzut cu 11%. Și, din acest motiv, numărul bogaților care dețin cât jumătate dintre cei mai săraci oameni ai Planetei a scăzut de la 43 în 2017 la 26 în 2018, potrivit unei analize The Guardian.

Poate suna stângist, dar cifrele de mai sus re­flectă un dezechilibru periculos privind distribu­irea resurselor. Cel mai alarmant este că polarizarea se accentuează pe an ce trece.

Și dacă argumentele de mai sus nu sunt suficiente, mai puteți afla că, în deceniul care s-a scurs de la marea criză din 2008, numărul miliardarilor aproape s-a dublat. Circa 1% din averea pe care o avea Jeff Bezos, la începutul anului, înainte de di­vorț – și acesta, cel mai scump din istorie – echi­vala cu bugetul sănătății din Etiopia, o țară cu peste 100 de milioane de locuitori.

MARKETING MULTISECULAR. Sunt vinovați miliardarii francezi că le-a păsat mai mult de o clădire-simbol a Parisului decât de copiii care nu-și permit să meargă la școală, ceea ce ar putea reprezenta o cale în sine pentru ieșirea din sărăcie? În orice caz, proximitatea emoțională a funcționat. Chipurile anonime ale săracilor lumii nu se văd, în vreme ce turla în flăcări a catedralei Notre-Dame era atunci și acolo. Am putea specula că miliardele familiilor Arnault, Pinault sau Bettencourt Meyers nu mai sunt la fel de valoroase într-o Franță sau un Paris văduvit de Notre-Dame. Speculând și mai mult, gestul celor trei familii foarte bogate poate fi interpretat și ca o investiție în restaurarea „propriilor“ averi. Aceste donații sunt și o formă de a cumpăra puțină nemu­rire. Sau o formă de marketing multisecular.

Cu siguranță, efectele dezastrului de pe 15 apri­lie nu vor fi uitate nici într-o sută de ani. La fel și identitatea binefăcătorilor. Până la urmă, Notre-Dame a supraviețuit și Revoluției Franceze, și celui de-al Doilea Război Mondial, însă a pierit în bună parte sub flăcările unui incendiu cu cauze seminecunoscute în acest moment.

Ar mai fi cunoscut cineva numele unei familii de bancheri florentini din secolul al XV-lea, dacă Lorenzo de’ Medici nu ar fi sponsorizat masiv artiști precum Michelangelo Buonarroti, Sandro Botticelli sau Leonardo da Vinci? Nicio afacere din lume nu poate avea mai multă notorietate decât Renașterea, al cărei artizan este Lorenzo, supranumit Magnificul. Peste 500 de ani, va mai ști omenirea de Louis Vuitton sau de Gucci?

Ionuț Ancuțescu are o experiență de peste 17 ani în presa economică și de business. A lucrat la publicațiile Ziarul Financiar, Capital, Biz, Business Magazin, Money Express, Forbes și Adevărul Financiar, iar acum este redactorul-șef al revistei NewMoney.