Libra, criptomoneda prin care Facebook reinventează banii

Autor: Romulus Deac

Cum Facebook recunoaște deschis că nu dă mai mult de doi bani pe intimitatea noastră, de ce ar vrea cineva să-i lase pe mână (și) viața sa financiară?

Acest articol a apărut în numărul 69 (8 – 21 iulie 2019) al revistei NewMoney

„Nu există nicio invadare a vieții private, pentru că nu există nicio viață privată atunci când accepți să dezvălui informații intime și să le împărtășești cu sute de oameni pe o rețea socială. În momentul în care ai făcut asta, ai renunțat la orice pre­tenție rezonabilă în ceea ce privește con­fi­­dențialitatea“, spunea recent Orin Snyder, avocat al companiei Facebook, în timpul unei audieri într-un proces aflat acum pe rol la o instanță din California, în care gigantul social media este acuzat de viola­rea vieții private.

În aprilie 2018, un Mark Zuckerberg spăsit explica în fața Congresului american că Facebook a respectat și respectă in­timitatea celor aproape 2,4 miliarde de utilizatori ai săi, chiar dacă termenul în sine a rămas în mare parte nedefinit în toate autoflagelările sale publice post-Cambridge Analytica.

Un an și ceva mai târziu, avocații săi spun că, de fapt, intimitatea e inexistentă pe Facebook. „Este și motivul pentru care părinții le spun copiilor «nu posta pe Face­book ceva despre care nu vrei să citești în ziarul de mâine al școlii»“, își nuanța Snyder pledoaria, citat de publicația juri­dică Law360.

Cu un schelet al intimității ascuns într-un dulap ale cărui uși au fost lăsate larg deschise, Facebook pregătește acum lansarea unei criptomonede proprii, bote­zată libra.

VISUL DESCENTRALIZĂRII. Criptomonedele sunt prin preajmă de aproape un de­ceniu. Mai întâi, a fost bitcoin, iar apoi, ether. Și ambele plecau de la visul utopic de a crea un sistem financiar descentrali­zat, o lume în care oamenii pot plăti în de­plină securitate pentru bunuri și servicii, ocolind băncile și metodele tradițio­nale. Este ceea ce promite acum și Facebook.

De la bitcoin încoace, pe piață au apă­rut alte aproape 2.300 de criptomonede, iar numărul lor tot crește. Însă indiferent de nume sau de valoarea lor, tehnologia din spate e aceeași – așa-nu­mitul blockchain, o infrastructură care urmărește, confirmă și validează tranzac­țiile prin șiruri criptate de litere și numere. Practic, aceasta permite realizarea unui sistem care nu poate fi corupt, sabotat sau controlat de nimeni.

Spus cât mai simplu, informația stocată în blockchain există simultan pe toate cal­culatoarele din sistem, ca o bază co­mună de date, permanent actualizată, care în­ma­gazinează toate tranzacțiile realizate vreodată. Accesul la informație este disponibil pentru toți participanții, iar activi­tatea în sistem este complet trans­pa­rentă. Tranzacțiile sunt publice, dar expeditorul, destinatarul și sumele implicate rămân private.

La nivel tehnic, libra este în linii mari ase­mănătoare cu bitcoin sau cu ether. Are aceleași atribute ale anonimatului și ace­lași suport pentru aplicații independente și smart contacts – programe care permit executarea de tranzacții credibile, fără ne­ce­sitatea validării acestora de către o terță parte. Teoretic, e tot ceea ce au mai bun criptomonedele. Ba chiar și ceva pe deasupra. Numai că în cele din urmă ră­mâne tot un proiect Zuckerberg&Co, iar unii comentatori spun deja că o eventuală (și problematică) reușită a sa ar putea în­semna nu doar sfârșitul erei descentrali­zate a criptomonedelor, ci și un cutremur la nivel mondial al actualului sistem financiar.

Anunțată pentru 2020, libra este pre­zentată de altfel ca o alternativă la circui­tele bancare tradiționale și o „piatră de te­melie“ a unui nou sistem financiar, care să nu fie îngreunat de diverse monede na­ționale.

„Reinventează banii. Trans­formă eco­nomia globală“, scrie pe pagina Aso­cia­ției Libra, o organizație indepen­dentă non-profit din care, alături de Facebook, fac parte alte 27 de companii, precum Visa, Mastercard, Stripe, Paypal, Uber sau Vodafone, al căror număr final ar urma să ajungă la 100 până la jumă­tatea anului viitor.

Din acel moment, fiecare companie mem­bră, inclusiv Facebook, va avea un sin­gur vot în consiliul de administrație al asociației (reprezentând 1% din totalul de voturi), pentru a asigura astfel un nivel de descentralizare care să protejeze proiec­tul de o eventuală tentativă de deturnare în folosul personal al vreunuia dintre cei implicați.

(CRIPTO)MONEDA UNIVERSALĂ. Într-o listă încă deschisă și cu unele nume-sur­priză, cu atât mai interesantă este apariția marilor companii financiare precum Mastercard sau Visa, în condițiile în care criptomonedele sunt de regulă văzute ca o al­ter­nativă mai ieftină la serviciile tradi­ționale/instituționalizate de plăți oferite de acestea.

Legat de implicarea lor în proiect, Wall Street Journal speculează că – pe lângă be­­neficiile evidente pe care le-ar putea avea de pe urma unui eventual succes ob­ținut de libra printre cei 2,4 miliarde de uti­li­zatori lunari ai rețelei sociale –, în ca­li­ta­tea lor de parteneri cu drepturi egale, pot astfel să țină sub observație directă am­bițiile pe segmentul de plăți online ale celor de la Facebook.

„Modelul de business al Facebook, bazat pe vânzări de spații de publicitate, a atins o anumită maturitate și compania are nevoie de noi surse de venit pentru a-și continua creșterea. Planul său este să devină un nou gigant de plăți. În prezent, numai 4-5% din cheltuieli se fac online. Această piață va exploda în anii care vin“, explica pentru HuffPost și Gregory Raymond, jurnalist francez specializat în criptomonede.

Odată cu libra, Facebook vrea să ofere un instrument de plată mai simplu de con­­figurat, cu mai puține comisioane, accesibil și pentru cei care nu dețin un cont bancar, mai flexibil pentru dezvoltatori și mai durabil grație tehnologiei blockchain. Practic, o versiune evoluată a operatorului de plăți online PayPal.

„Suc­cesul (criptomonedei libra, n.r.) va în­semna că o persoană care lucrează în străinătate are la-ndemână o metodă simplă și rapidă să trimită bani acasă sau că un student își va putea plăti chiria la fel de ușor cum cum­pără o cafea“, se ara­tă în documen­tația oficială realizată pentru libra.

Și adevărul e că ar fi o îm­bu­nă­tățire majoră față de actualul sistem de transfe­ruri de bani, care percepe o taxă medie de 7% pe ope­rațiune, generând anual 50 de miliarde de dolari doar din banii tran­sfe­rați din străi­nătate.

Fără a ne pierde în meandrele concretului tehnic, libra va folosi o rețea blockchain de tip permissioned (privat), ceea ce înseamnă că doar anumiți utilizatori pot mina – procesul prin care se gene­rează noi monede digitale pe piață –, în speță companiile membre ale Asociației Libra.

Dezvoltatorii săi au explicat că acest sistem este o concesie obligatorie pentru stabilitatea criptomonedei, per­mițând acesteia să evite problemele care au pre­ju­diciat constant bitcoinul, cum ar fi consumul ridicat de curent electric implicat de procesul de minare (estimat la 69,3 TWh/an) sau întârzierile mari ale tran­­zacțiilor. Dar și o concesie care face din Asociația Libra o bancă centrală de facto, care gestionează în mod activ criptomoneda pentru a-i asigura stabilitatea, sus­ținută de active de rezervă.

Pentru a evita volatilitatea asociată de regulă criptomonedelor, libra va fi sus­ți­nută de un coș de depozite bancare în va­lute considerate sigure – cum ar fi do­larul, euro, lira sterlină, francul elvețian și yenul – și de titluri de stat pe termen scurt. Valoarea exactă a criptomonedei continuă să fie un subiect de dispute aprinse în Asociația Libra, dar cel mai pro­babil va fi apropiată de cea a dolarului, pentru a fi mai ușor de conceptua­lizat.

Obiectivul urmărit este o formă globală de plată descentralizată și o cripto­mo­nedă care poate susține o gamă largă de produse financiare – de la banking la împrumuturi și credite.

Libra va putea fi con­vertită în monedă locală (și vice­versa) prin intermediul unor aplicații de tip portofel electronic și folosită apoi inclusiv la cele mai mărunte și banale plăți.

„Un profil și mai intim“. Ana­li­zat ca afacere, spun unii comentatori, sis­temul are sens: tranzacțiile sunt ra­pide, transparente și evită riscul unor scăderi bruște sau masive ale valorii criptomonedei. Ca încredere însă, e o alegere mai degrabă bizară: dacă nu ai încredere în banca ta na­țională, de ce ai avea încredere în Visa și în Mastercard?

Dincolo de întrebările retorice, libra este deja evaluată ca o posibilă amenin­țare la adresa sistemului financiar. Guvernatorii băncilor centrale din Marea Britanie, din Franța și din Germania, de exemplu, au avertizat Facebook că trebuie să se aștepte la o mulțime de întrebări din partea autorităților de reglementare cu privire la libra.

„Trebuie să fie sigură, altfel, nu se va con­cretiza. Noi, Rezerva Federală, toate marile bănci și organisme de supervizare mondială, vom avea o supervizare d­i­rectă“, a declarat guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney. „Acestea (monedele electronice stabile, n.r.) ar putea submina depozitele bancare ale băncilor și modelul lor de afaceri. Drept consecință, ar pu­tea perturba tranzacțiile bancare și inter­medierea financiară“, spunea și omologul său german, Jens Weidmann. „Facebook este prea mare și prea pu­ter­nică și deja și-a folosit această putere pentru a ex­ploata datele utilizatorilor fără a le proteja intimitatea. Nu putem permite ca Facebook să administreze o nouă crip­to­monedă riscantă“, avertiza și senatorul de­mocrat Sherrod Brown.

La mijlocul aces­tei luni, Facebook este așteptată să apară cu explicații în fața unei comisii a Congresului american, subiectul „Libra“ urmând să fie dezbătut și la proxima întâlnire a G20.

Dar libra înseamnă și multe date. Date pe care Facebook va continua să le centralizeze. Doar că, de data asta, o va face prin intermediul Calibra, subsidiară care va gestiona infrastructura blockchain și care va dezvolta portofelul electronic omo­nim, care va fi integrat în Facebook Messenger și WhatsUp, dar care va fi disponibil și ca aplicație de sine stătătoare iOS/Android.

Numai că, așa cum se arată într-o ciornă a condițiilor de utilizare, Calibra „va folosi datele clienților pentru a des­fășura proiecte de cercetare legate de incluziunea financiară și oportunitățile eco­­nomice“. Rezultatul ar putea fi, re­marcă analiștii de la Privacy Internatio­nal, „realizarea unui profil și mai intim al per­soanelor, permițând astfel organi­za­țiilor să ofere produse și servicii la prețuri discriminatorii, stabilite pe baza unor ana­lize big data“.

Și poate că ăsta ar putea fi un motiv suficient de puternic pentru ca părinții viitorului să le spună copiilor ceva de ge­nul: „Nu folosi libra, dacă nu vrei ca orice companie interesată să pună mâna pe banii tăi să citească a doua zi până la ulti­mul detaliu tot ceea ce faci cu ei“.

FOTO: Guliver / Getty Images