Miliardarii planetei nu au fost niciodată simpatizați, însă acum lista celor puși la stâlpul infamiei crește pe zi ce trece. O întâmplare oarecum amuzantă prin absurdul ei ne dă dimensiunea acestei stări de fapt. Știm cu toții că Jeff Bezos, fondatorul și CEO-ul (până pe 5 iulie 2021) celui mai mare magazin online din lume, Amazon, a anunțat într-o postare pe Instagram că va face o scurtă călătorie în spațiul cosmic alături de fratele său, Mark. Șase persoane, printre care și cei doi, urmează să participe la zborul inaugural al companiei sale spațiale Blue Origin pe 20 iulie.
Către sfârșitul lui iunie, un oarecare Ric din Ferndale (Michigan, Statele Unite) a publicat pe site-ul change.org o petiție care s-a bucurat de un mare succes la public. Aceasta sună cam așa: „Miliardarii nu ar trebui să existe… pe Pământ sau în spațiu. Dar, dacă se hotărăsc pentru a doua variantă, ar trebui să rămână acolo“. Până în momentul trimiterii la tipar a acestui text, aproape 140.000 de persoane semnaseră petiția și contorul continua să se învârtească în fiecare secundă.
Ric are și o argumentație în spatele acestei solicitări supuse votului „proletariatului“: „Bezos este atât fiscal, cât și emoțional desprins nu doar de majoritatea populației omenirii, ci de majoritatea lucrurilor care ne fac umani. (…) Miliardarii continuă să folosească indivizi din clasa muncitoare drept o trambulină pentru statutul lor de elită, o lume în care banii brusc nu mai reprezintă nimic, în timp ce noi, restul, suntem literalmente lăsați pe Pământ să ne batem între noi pentru o firimitură de pâine“. Pare un discurs socialist? Nu pare, chiar este în toată puterea cuvântului.
LISTA CU DEFECTE. Desigur, acest tip de reacție care nouă, românilor, ne amintește de anii de dinainte de 1989 – americanii nu au trăit pe propria piele experimentul comunist – pornește de la niște defecte cât se poate de obiective ale personajului în discuție, cel mai bogat om din lume, cu o avere de aproape 200 de miliarde de dolari. Unul dintre principalele lucruri care i se impută lui Bezos este zgârcenia, atunci când vine vorba de acte de caritate.
Potrivit analistului politic Earl Ofari Hutchinson, citat de The Guardian, până și Donald Trump este mai generos decât el. Fostul președinte american a donat 3% din avere, în vreme ce Bezos – sub 1%. De adăugat că fosta sa soție, MacKenzie Scott, a făcut donații de ordinul miliardelor de dolari, după divorț. De asemenea, fondatorul Amazon mai este criticat pentru condițiile de lucru și salariile mici ale angajaților, precum și pentru faptul că îi împiedică pe aceștia să creeze structuri sindicale.
În 2011, atât de mulți angajați ai depozitelor leșinau din cauza căldurii, încât managementul Amazon a închiriat ambulanțe care așteptau la intrare să preia pacienții. The New York Times a publicat în 2015 o investigație pe acest subiect, aprig contestată de reprezentanții Amazon.
SCANDALUL BILL GATES. Nici atunci când te hotărăști să donezi cea mai mare parte din avere nu ai o viață prea ușoară dacă ești miliardar. E cazul lui Bill Gates. Proaspăt divorțat și el, cofondatorul Microsoft se află în centrul unui scandal legat de presupuse infidelități și de un comportament inadecvat cu angajatele din companie. Să ne amintim că, anul trecut, el a fost unul dintre subiectele preferate ale teoreticienilor conspirațiilor legate de pandemia de COVID-19.
Mai mult decât atât, gurile rele spun că Bill Gates a devenit cel mai mare filantrop al lumii tocmai pentru a-și spăla imaginea de capitalist fără scrupule.
În urmă cu două decenii, guvernul Statelor Unite a chemat în instanță compania sa pentru practici monopoliste pe piața computerelor personale. Practic, compania de software punea opreliști legale sau tehnice producătorilor de PC-uri în așa fel încât anumite programe proprii (Internet Explorer) să nu poată fi dezinstalate și, în contrapartidă, altele (Netscape sau Java) să nu poată fi instalate. După dezbateri care au durat trei ani, Microsoft a pierdut procesul.
Un alt miliardar american pus la zid este Elon Musk. Și nu puține sunt aspectele pentru care este incriminat: lipsa de preocupare pentru siguranța angajaților, nerespectarea normelor de mediu, o remunerație nejustificată pe care o primește de la Tesla (producătorul de automobile electrice al cărui cofondator este), încercări repetate de a pune pumnul în gură avertizorilor de integritate sau jurnaliștilor, precum și promovarea excesivă a criptomonedei bitcoin.
Evident, campionii capitalismului sunt foarte departe de a fi perfecți, însă este de vină capitalismul ca sistem în sine? Cel mai probabil răspunsul este negativ. În fond, toate aceste averi sunt construite prin consensul tuturor jucătorilor implicați pe lanțul economic – de la angajați până la consumatorii finali. Chiar și să vrem și să răspundem cu „da“, problema este că, deocamdată, sistemul capitalist nu are un concurent viabil.
Naționalizarea afacerilor s-a dovedit peste tot în lume o alternativă cu consecințe mult mai grave decât zgârcenia și lipsa de calități morale ale miliardarilor de azi.
