La porțile fermierilor: care sunt planurile Agricover Credit IFN pentru 2017
Agricover Credit IFN, unul dintre cei mai mari finanțatori privați ai agriculturii din România, își propune să dea credite de un miliard de lei în acest an. Iar planul este să bată la toate porțile fermelor din țară.
După 25 de ani în banking, olandezul Robert Rekkers, fostul șef al Băncii Transilvania și unul dintre oamenii-cheie ai transformării acesteia într-un jucător de top, spune că l-a prins microbul unui model de business cu totul diferit decât cel al băncii universale. Numit în 2012 în fruntea Agricover Credit IFN, Rekkers a demonstrat ceea ce a descoperit în urmă cu mulți ani: că se pot face bani din agricultura românească.
Concret, Agricover a raportat în 2016 un profit de peste 4,8 milioane de euro și un return on equity (ROE) de 17%, cel mai bun rezultat din istoria creditorului parte a grupului omonim, controlat de omul de afaceri de origine iraniană Jabbar Kanani.
CONCURENȚĂ. Flancat din toate părțile de alte IFN-uri, de bănci sau de companii de leasing, olandezul crede că modelul Agricover este cel câștigător, un model care are ca personaj principal pe fermier, iar ca motor, apetitul pentru risc.
Astfel, dacă băncile se concentrează pe creditarea marilor fermieri, iar companiile de leasing pun activele în prim-plan, Agricover se uită la tot ce are legătură cu fermierul. De la dotări la fertilitatea terenului, la know-how-ul și backgroundul omului, nimic nu este scăpat din vedere, însă algoritmul de selecție care asigură o rată de neperformanță de sub 2% rămâne o rețetă pe care Rekkers nu vrea să o divulge. „Nu căutăm motive să nu finanțăm“, mărturisește el, în schimb. Grupul Agricover lucrează cu peste 4.500 de fermieri, în vreme ce IFN-ul a ajuns la circa 2.000 de clienți.
„Specializarea va fi the name of the game“, spune olandezul despre viitorul finanțării agriculturii, într-unul dintre puținele momente în care nu-și găsește cuvintele în limba română. Așa se face că în portofoliul Agricover Credit și-au făcut loc multe produse nemaiîntâlnite, cum ar fi creditul corelat cu MATIF (dobânda variază în funcție de prețul cerealelor de la bursa de mărfuri MATIF din Paris) sau „motorina cu plata la recoltă“.
Un alt factor de diferențiere important pentru Rekkers este rapiditatea cu care se ia decizia acordării sau respingerii finanțării. „În fiecare zi avem comitet de credit. Toată infrastructura este făcută astfel încât să putem lua o decizie repede“, explică el. Și toate acestea la costuri „comparabile“ cu cele din sectorul bancar, spune directorul, în condițiile în care banii împrumutați de IFN provin, în mare parte, tot de la bănci.
DINCOLO DE CIFRE. Rekkers admite că, privită strict din statistici, agricultura românească nu arată deloc bine. Iar în teren lucrurile arată cu totul altfel. România are aproape 10 milioane de hectare de teren arabil, din care sub 4% este irigat. Pământurile sunt în continuare fărâmițate. Doar 20.000 de fermieri cultivă peste 50 de hectare, pe când 1,8-1,9 milioane practică o agricultură de subzistență.
Totuși, Rekkers vede o oportunitate acolo unde alții identifică un dezastru. „Credem că 2017 va fi un an al investițiilor“, spune el, anticipând o consolidare a afacerilor prin achiziții de teren și de utilaje sau investiții în sisteme de irigații.
La ora actuală, circa 20% din creditele acordate de Agricover Credit IFN sunt pentru investiții. Valoarea medie a unui împrumut a scăzut anul trecut la 400.000 de lei, dar 2016 a fost anul în care Agricover a lansat un proiect-pilot pentru finanțarea fermierilor cu terenuri de sub 40 de hectare. A găsit câteva sute de clienți și intenționează să se extindă pe această zonă. „Eu aș fi foarte bucuros dacă în acest an numărul de clienți crește cu 600-700“, spune el, convins fiind că succesul se construiește în timp, pas cu pas și fermier cu fermier.
În portofoliile băncilor, creditele agricole reprezintă sub 5% din totalul finanțărilor pentru segmentul corporate. În valoare absolută, însă, acestea contabilizează aproape jumătate din sursele totale de finanțare aflate la dispoziția fermierilor.
În total, se ridică la circa 37 de miliarde de lei, adică de cinci ori mai puțin decât în Olanda, unde suprafețele arabile sunt cosiderabil mai mici. Acolo, glumește Rekkers, „se gândește în metru pătrat“. La noi, „în hectare“.
Și (nu) se vede.
FOTO: Robert Rekkers conduce Agricover IFN din 2012 Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney
