La 91 de ani, Geta Brătescu reprezintă România la Bienala de Artă de la Veneția

Oana Borviz 12/05/2017 | 17:27 Timp Liber
La 91 de ani, Geta Brătescu reprezintă România la Bienala de Artă de la Veneția

Pentru prima dată în istoria artei contemporane autohtone, o femeie va reprezenta România la Bienala de Artă de la Veneția: Geta Brătescu.

Artista Geta Brătescu este cea care va expune, la cea de-a 57-a ediție a Bie­­na­­­lei de Artă de la Veneția (important eveniment de artă contem­po­­ra­­nă, ce va avea loc, între 13 mai și 26 noiem­brie, sub numele „Viva Arte Viva“), un proiect inedit, numit „Geta Brătescu – Apariții“. Portret interior al unei artis­­te care nu a încetat nicio­­dată să se ex­­prime pe sine în cel mai sincer mod cu putin­­ță, pro­iectul (ales în urma unui concurs național) aduce laolaltă cele mai semnificative lucrări ale sale, de la seriile de desene, texti­­le și lito­gra­­­­fii „Medeea“ (realizate între 1979 şi 1981) și până la filmele experimentale precum „Mâini“ din 1977, ale că­­rui per­­sonaje sunt mâinile artistei.

Când spui Geta Brătescu, nu știi la ce să te gândești mai întâi: la dese­nele, gravurile, colajele, lucrările de tapiserie și textile, la fotografiile, ins­talațiile sau la filmele experimentale? Pentru că Geta Brătescu, unul dintre cei mai importanți artiști ai avangardei românești postbelice, a creat (și o face și acum, la cei 91 de ani) în ce­­le mai diverse medii artistice.

Nu­­mită și „marea doamnă a artei conceptua­­le românești“, Geta Brătescu este apre­­­ciată însă nu atât pentru diversitatea tehicilor în care lucrează, cât pentru originalitatea cu care a dat formă unor viziuni artistice incredibile. Pro­iectul „Geta Bră­­tescu – Apa­riții“, al că­rui curator este Magda Radu, tocmai asta își propune: să pre­zinte arta com­plexă, sofisticată a unei artiste ce ape­lează constant la memorie și subcon­știent pentru a crea o operă în care sinele ocupă loc central. Construit în jurul a două teme principale – atelierul și subiectivitatea feminină – pro­iectul readuce în lumină gânduri, sen­zații, concepte cu care artista (care crede că „amintirea este apariție; epifanie, ca și arta“) a lucrat de-a lungul a șase decenii.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.