La 66 de ani, conduce o afacere cu mobilă și este mai energic decât angajații tineri

Nu o dată, planurile bine făcute de acasă nu se potrivesc cu realitatea din târg. Dar apetitul pentru risc pare să fie o a doua natură pentru antreprenorii ro­­mâni, iar Alexandru Rizea (foto), proprietarul Lemet, nu e o excepție. Dimpotrivă.

Privită de sus, de pe coline, fabrica produ­cătorului de mobilă din Brebu (județul Prahova) lasă impresia că în cei peste 41.000 de metri pătrați ocupați de halele de producție nu există spații nefolosite. Iar senzația de eficiență geometrică și ordine militărească este con­firmată odată cu intrarea în „inima“ aface­rii Lemet.

Când clienții ajung aici, au impresia că proprietar este un neamț, lasă se înțeleagă Alexandru Rizea (66 de ani), cel care a pus bazele companiei în urmă cu mai bine de un sfert de secol. Cu o gândire riguroasă, aproape matematică, de inginer foarte exi­gent, Alexandru Rizea reprezintă arhetipul antreprenorului ro­mân care a pornit la în­ce­puturile tranziției românești un business al cărui potențial l-a intuit rapid, însă nu avea și o strategie pentru a-l atinge.

„Nu am avut niciodată un business plan, dar am știut mereu unde vreau să ajung“. De fapt, nici măcar acum nu își face pla­nuri decât, cel mult, pe termen mediu. Cele pe termen lung, explică el, aduc cu sine prea multe ne­cunoscute și este foarte posibil să nu se îndeplinească. Astfel a construit în timp o afacere cu vânzări de peste 74 de milioane de euro – care include atât partea de pro­ducție, cât și re­țeaua de 75 de ma­gazine dezvoltate sub brandul Lem’s (nouă proprii, restul în franciză) – și cu peste 1.300 de angajați.

Acum, proprietarul Lemet pregătește o investiție într-un magazin etalon, chiar în fieful lor de la Ploiești. „Va fi o premieră. Noi nu am mai gestionat o suprafață atât de mare și apoi acesta este cel mai mare magazin de mobilă“. Dar toate la timpul lor.

FABRICA. Pe zona de producție, platforma Lemet are în momentul de față linii complexe pentru panouri, pentru lemn masiv, pentru tapițerie, finisaj sau aplicare de vop­seluri. Alexandru Rizea rezumă încântat: „Nu cred că mai există în România o firmă de mobilă care să cuprindă toate acestea“. Practic, spune el, nu îi mai lipsește nimic, mai ales că există destule linii care, deo­camdată, nu sunt folosite la capacitate maximă și „la adevărata lor valoare și posi­bilitate teh­nică“. Alexandru Rizea aprinde, tacticos, lumina în fiecare hală în care intrăm (deși au destulă lumină naturală) și are grijă ca la ieșire să o stingă. „Nu facem ri­sipă de energie. Recent, energia electrică s-a scumpit cu 30%“, explică antrepreno­rul, punctând că orice derapaj în ceea ce privește costurile trebuie limitat.

În fabrică, mai ales în perioada de dinaintea Sărbătorilor de iarnă, este for­­fotă mare. Este, oricum, o perioadă con­si­de­rată „de vârf“. Dacă ținem cont că vânzarea de mobilă pe plan local a depășit miliardul de euro în 2016 și este așteptat ca în următorii doi ani să ajungă la valorile de dinaintea crizei (aproximativ 1,3 miliarde de euro în 2008, potrivit estimă­ri­lor Asociaţiei Produ­cătorilor de Mobilă din România), nici nu este de mirare că brațele neobosite ale roboților lucrează fără oprire, domesticite doar de angajații care dese­nează și calculează pe unde ar trebui să taie laserul astfel încât pierderile să fie cât mai mici.

În total, sunt zece linii de producție în fabrică, complet automatizate, Lemet fiind una dintre companiile care au investit în criză. Concret, în două hale de producție – pentru lemn masiv și pentru finisaje –, proiecte care s-au ridicat la circa zece mili­oane de euro și au fost susținute parțial și din fonduri europene. De accesarea ba­nilor de la Bruxelles s-a ocupat Adina Ionescu, fiica antreprenorului, cea care as­tăzi se ocupă de dezvoltarea durabilă a companiei. În business mai este implicat și fratele său, Adrian Rizea, astăzi responsabil de creșterea rețelei Lem’s și de politicile comerciale ale societății.

Cum businessul este construit pe fabricarea (și vânzarea) de serii de mobilă și nu de mobilă la comandă, adresându-se mai ales clienților persoane fizice, volumul acestora a scăzut considerabil în timpul crizei, chiar și în condițiile în care producă­torul a mizat încă de la bun început pe mo­bila din PAL – cea mai vândută categorie pe piața locală.

În 2009, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul, indicatorul care măsoară cel mai bine consumul privat, a scăzut cu 10% față de anul precedent, potrivit datelor Institutului Național de Sta­tistică. Cu toate că achiziționarea de mo­bilă este una dintre primele cheltuieli tăiate de pe listele de cumpărături în pe­ri­oadele de criză, proprietarul Lemet a decis să continue să investească în dezvoltare.

„Dacă o nouă criză mă găsește acum cu investiții în creștere, nu îmi este frică. Cea mai mare teamă este că ne ia banca nu știu ce. Dar ele nu sunt agenții imobiliare, n-au ce face cu utilajele noastre“, punc­tează el. Astfel a ajuns să acopere toată gama de materiale – PAL, MDF, lemn masiv –, iar investițiile le face în continuare atât din fonduri proprii, cât și din împrumuturi bancare. Nu îl tentează o lis­tare la bursă – pas anunțat de Viorel Cata­ramă, proprie­tarul Elvila, care inten­ționează să aducă producătorul de mobilă pe sistemul alternativ de tranzacționare al BVB, AeRO. Vrea ca Lemet să rămână o afa­cere de familie – Alexandru Rizea și so­ția sa, Aurelia Rizea, dețin 95% din acțiuni, iar restul de 5% aparțin familiei Săcuiu.

MAGAZINELE. Pe zona de vânzări, produ­că­torul de mobilă a avut până în urmă cu câțiva ani 117 magazine. În timp, însă, familia Rizea a realizat că ar vrea să le repo­ziționeze. Ceea ce, automat, a însemnat și o scădere a numărului acestora. Astăzi au 75 de magazine (proprii și în franciză), amplasate în zone premium și cu o suprafață de vânzare mai mare. „Pare un regres, însă nu este așa. Este începutul perioadei de consolidare, suprafața totală a magazi­nelor a crescut, iar orașele în care suntem prezenți sunt aceleași“, explică el.

În București, Alexandru Rizea s-a ferit de zone precum Bulevardul Theodor Pallady sau Băneasa, unde sunt prezenți deja retaileri precum IKEA, kika sau Mobexpert. Lem’s are în Capitală cinci unități (Mega Mall, Park Lake, Vulcan Centre, Ghencea și pe Șo­seaua Berceni) și un depozit logistic. Potențialul ar fi fost pentru șapte magazine, însă, cel puțin deocamdată, antreprenorul a preferat, zona mai si­gu­ră și mai cunoscută (și de ce nu, cu te­re­­­nuri mai accesibile ca preț) a Ploieștiului.

Acolo va inaugura în primăvara acestui an, în apropiere de Ploiești Shopping City (mall construit de NEPI), un spa­țiu comercial cu produse pentru casă, a cărui an­coră să fie un showroom Lem’s (de circa 4.500 de metri pătrați, cel mai mare de până acum). Acestuia i se va adăuga un spațiu suplimentar de 5.000 de metri pătrați pentru diverși retaileri cu produse complementare pentru casă. În total, o investiție de circa cinci milioane de euro (cu tot cu achiziționarea terenului), dar care speră să îi aducă un plus de ima­gi­­ne. Pentru 2018 mai are programa­te opt deschideri și relocări de magazine (dintre care cinci în prima jumătate a anului), în orașe precum Galați, Iași și Bistrița.

De remarcat că produsele complementare sau accesoriile de mobilă au reprezentat colacul de salvare în perioada de criză și pentru alți jucători de pe piață. După cum explica Dan Șucu, proprietarul Mobexpert, într-un interviu anterior pentru NewMoney, „completările“ erau tocmai ceea ce își permiteau clienții în vremuri de restriște. În cazul Lemet, produsele complementare (chiuvete, instalații sanitare, electrocasnice etc.) repre­zintă circa 30% din vân­zări. Post-criză, însă, românii s-au (re)orientat spre produse mai scumpe. Astfel, bonul mediu al Lem’s pentru cea mai vân­dută ga­mă de mobilier (un tip de bucătărie premium) este de 5.600 de lei (fără accesorii și electrocasnice).

Piața locală rămâne pilonul cel mai important pentru businessul Lemet, antreprenorul punând deoparte, deocamdată, planurile de export, cu toate că, la începutul anului trecut, spera să înființeze un de­partament destinat special în acest sens. Dar, chiar dacă planurile bine făcute de acasă nu s-au potrivit cu realitatea din târg, finalul rămâne deschis.

Acest articol a fost documentat în Brebu, județul Prahova.

Mobilă cu mobilă

Cine sunt producătorii și retailerii care dau tonul în materie de design și vânzări?

• MOBEXPERT. Liderul pieței de mobilă din România, businessul fondat de antreprenorul Dan Șucu, este un reper mai ales pentru gamele premium de mobilier. Cu vânzări estimate la peste 165 de milioane de euro pentru anul trecut, Mobexpert are o rețea de 11 magazine de dimensiuni mari, șapte fabrici și patru centre de producție.
• IKEA. Retailerul suedez se pregătește să deschidă în vara acestui an cel de-al doilea magazin al rețelei din România. Chiar și așa, cu un singur magazin, suedezii au avut pe plan local vânzări de 130 de milioane de euro în anul fiscal 2017.
• ELVILA. Mult timp concurentul local direct al lui Mobexpert, Elvila a plutit în derivă după criza economică. Fondatorul companiei, Viorel Cataramă, speră să scoată din impas compania, cu vânzări puțin peste 11 milioane de euro în 2016, și a promis că va demara procedurile pentru listarea pe AeRO.
• CASA RUSU. Divizia de retail a producătorului de mobilă Rus Savitar din Timi-șoara, Casa Rusu a avut un rulaj de peste 16 milioane de euro în 2016 și 30 de magazine.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney