KeysFin: Scăderea comenzilor a făcut din industria metalurgică “Cenușăreasa” economiei
Creșterea economică din ultimii ani nu se vede în sectoarele grele, unde se resimt încă efectele crizei, astfel că industria metalurgică are rezultate sub așteptări, în ciuda potențialului semnificativ, potrivit KeysFin.
Cum investițiile publice în acest an sunt aproape de zero, iar cele străine se află la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani, pentru industrie 2017 este încă un an de supraviețuire. Industria chimică, cea prelucrătoare, metalurgia – sunt câteva dintre domeniile care, în ciuda potențialului semnificativ, înregistrează în continuare rezultate sub așteptări”, spun reprezentanții firmei de cercetare.
Cifra de afaceri din industria metalurgică a atins anul trecut cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, de 33,5 miliarde lei, în condițiile în care comerțul cu produse metalurgice abia a trecut de șase miliarde de lei. Spre comparație, în 2013 afacerile din metalurgie depășeau 34 miliarde de lei, iar comerțul cu produse de profil era de peste 6,65 miliarde lei.
Scăderea afacerilor din acest sector are legătură directă cu dispariția a peste 100 de companii din piață în ultimii trei ani, și cu scăderea numărului de angajați, cu aproape 1.000 în intervalul 2013-2016.
În 2014, în economia românească activau 7.694 de firme în industria metalurgică, dintre care 948 în sectorul de comerț specific, iar doi ani mai târziu statisticile Ministerului Finanțelor și Registrului Comerțului indicau existența a 7.592 de firme, dintre care 798 în sectorul de comerț.
Dacă în 2013 sectorul metalurgic angaja 6.287 de salariați, în 2016 se mai regăseau numai 5.400 angajați.
“Sectorul metalurgic este un indicator sensibil al evoluției economiei reale. Scăderea cererii la export, deciziile strategice luate de marii jucători din domeniu, care dețin sau au avut unități în România, absența unei cereri susținute de pe piața locală și, nu în ultimul rând importurile au făcut ca acest domeniu să își reducă semnificativ activitatea. Iar scăderea semnificativă a proiectelor de infrastructură publice și creșterea prețurilor materiilor prime s-au adăugat acestui cumul de provocări”, conform analiștilor KeysFin.
Cel mai important jucător din domeniu este, în continuare, Arcelor Mittal Galați, cu o cifră de afaceri, în 2016, de 3,47 miliarde de lei.
În topul firmelor urmează Alro Slatina (2,14 miliarde lei), Silcotub Zalău (1,23 miliarde de lei), TMK-Artrom (761,9 milioane lei) și Alum (556 milioane lei). În ceea ce privește comerțul cu produse metalurgice, pe primul loc în topul cifrei de afaceri este compania Mairon Galați, cu un business de 819,2 milioane lei în 2016. Rottco Consult, A-Kemi, Baurom Construct, Damila și Miras International se află pe următoarele locuri, cu afaceri între 170 milioane lei și 357 milioane lei.
Situația dificilă din acest sector este reliefată și de statistica insolvențelor. Potrivit datelor KeysFin, în ultimii trei ani luați în calcul în statistică (2014-2016), 1.258 de firme și-au declarat insolvența.
Durata medie de încasare în comerțul cu produse metalurgice era, anul trecut, de 116 zile, în creștere puternică față de 2014 (88 zile), în timp ce durata medie de plată se situa la nivelul de 145 zile (față de 141 în 2014). În sectorul producției metalurgice, plățile se făceau, anul trecut, în medie la 187 de zile, iar încasările la 93 de zile, cifre mai bune decât intervalul de referință.
„Lipsa de lichiditate din piață, alături de modul de finanțare bazat prea mult pe creditul furnizor influențează evoluția business-ului din acest sector”, mai arată sursa citată.
Potrivit acesteia, în condițiile în care principalii jucători din piață, firmele străine, și-au redus semnificativ investițiile în România preferând alte destinații strategice, șansa dezvoltării industriei stă în reînnodarea lanțurilor economice din trecut, astfel că investițiile statului ar trebui să permită funcționarea și dezvoltarea companiilor românești.
Sursa foto: Mediafax
