John Hardy, Saxo Bank: Se prefigurează următoarea criză a Europei. Până acum s-a dat morfină
Populismul care câștigă tot mai mult teren în Europa și victoria lui Donald Trump în SUA prefigurează următoarea criză a Europei, este de părere John Hardy, director de strategie FX la Saxo Bank. În opinia sa, multe dintre soluțiile găsite de liderii europeni pentru a răspunde crizei din 2008-2009 nu au făcut altceva decât să amâne problema.
„Au administrat morfină, în loc să permită falimente, să lase lucrurile să se prăbușească astfel încât să poată crește din nou. Putem spune că nu ne-am lăsat să trecem prin ciclul economic în mod propice și asta va face ca următoarea recesiune să fie mai dificilă”, a explicat Hardy (foto jos) într-un interviu pentru NewMoney.
El nu se așteaptă ca o nouă recesiune să lovească anul acesta, însă atrage atenția că întrebarea la care ar trebui să se răspundă cât mai repede este „cum arată viitorul Europei”.
„Tot ce a reușit Europa să facă a fost să își țină respirația. Banca Centrală Europeană (BCE) a tipărit foarte mulți bani și a reușit astfel să mușamalizeze toate problemele legate de datoriile publice”, spune Hardy, unul dintre cei mai reputați analiști financiari din Europa.
El se referă la programul de relaxare cantitativă (QE), prin care BCE s-a angajat să cumpere obligațiuni în valoare de 1.100 de miliarde de euro cu scopul de a reanima inflația din zona euro. Hardy este de părere că relaxarea cantitativă nu a funcționat și tot ce a făcut a fost să le cumpere mai mult timp politicienilor, deoarece a ținut foarte jos dobânzile la care statele se împrumutau (o mare parte din obligațiunile de 60 de miliarde de euro cumpărate lunar de BCE sunt titluri de stat din zona euro).
Citiți și: Cât de dependentă este economia României de multinaționale, acuzate că au instigat la protest
„QE a avut un impact la menținerea randamentelor, dar nu a rezolvat problema structurală a zonei euro și anume că ai o singură monedă, dar mai multe state suverane cu bugete și datorii proprii”, spune Hardy. În opinia sa, există două variante: o mai mare integrare sau o rupere. Analistul are și câteva idei în legătură cu tipul de soluții ce ar putea ajuta la redresare, dar care ar fi aproape imposibil de vândut din punct de vedere politic, cum ar fi emiterea unor ”obligațiuni mutuale” pentru întreaga zonă euro. Acest lucru ar însemna că un contribuabil din Germania ar deveni responsabil pentru ceva se întâmplă, spre exemplu, în Portugalia.
În altă ordine de idei, Hardy vede Germania ca fiind problema numărul unu a Europei.
„Dintre statele dezvoltate, are cel mai mare excedent de cont curent. Exportă cu 90% din PIB mai mult decât importă. Absoarbe cererea din lume și nu oferă suficientă cerere înapoi. Este un dezechilibru oribil care stă în calea redresării Europei”, explică analistul.
Citiți și: Cât a plătit Fitbit pentru startup-ul românesc Vector Watch
La nivel global, Hardy se uită cu atenție la două lucruri: la SUA, respectiv la politicile pe care le va implementa Donald Trump și la direcția dolarului, dar și la China – care are de rezolvat o bulă imensă de credit, estimată la 250% din PIB și de găsit un nou model de creștere (probabil bazat pe consum, nu pe industrializare).
„Pe termen lung, SUA se îndreaptă către o recesiune care ar putea lovi peste doi ani pentru că a fost un ciclu economic atât de lung și Fed-ul a început deja să înăsprească politica monetară. Pe măsură ce va înăspri mai mult, va veni o criză”, anticipează bancherul.
România, o piață interesantă
Creșterea economică din România nu a trecut neobservată de investitorii străini.
„România este destul de interesantă în acest moment, în comparație cu foarte multe economii cu creșteri foarte mici. Se întâmplă multe aici”, spune Hardy.
În opinia sa, tabloul macroeconomic arată destul de bine în acest moment, singurele semne de întrebare fiind dacă stimularea consumulu nu va duce la o înrăutățire a unor parametri (din cauza avântului importurilor) și dacă nu există o supraîncălzire a acestui consum, „dacă stimulentele de la Guvern nu sunt prea mari”.
„Deocamdată arată rezonabil”, spune el.
Hardy subliniază că, spre deosebire de QE care îi ajută pe bogați deoarece duce la creșterea activelor, măsuri de tipul creșterea salariului minim se transferă automat în consum, ceea ce explică de ce România are o creștere economică atât de mare față de restul Europei.
Leul, atractiv datorită dobânzilor
Analistul mai spune că și leul este o monedă atractivă în momentul de față, în special datorită faptului că dobânzile BNR sunt mai bune decât cele ale BCE, astfel încât investitorii câștigă mai mult dacă își țin banii în lei.
„Pentru că aveți dobânzi de 1,75% (dobânda cheie de politică monetară, n.r.) și practic sunteți legați de euro, eu ca investitor aș putea să cumpăr lei și să câștig de aproape cinci ori diferența de dobândă: 1,75 versus -0,4% la euro (dobânda BCE, n.e.). Este un free-trade atât timp cât euro și leul sunt legate”, explică șeful strategiei de FX al Saxo Bank.
Hardy este de părere că dacă leul ar fi lăsat liber, acesta ar fi mai puternic.
„Probabil că ar trebui să fie mai puternic. Dacă ar fi lăsat liber, dacă nu ar fi menținută flotarea controlată ar fi mult mai puternic, datorită creșterii, datorită dobânzilor”, conchide analistul.
FOTO copertă: Wikipedia.org
