Jazz in the Park: ce artiști vin în Cluj-Napoca pentru ediția din acest an

Muzică bună, prietenii frumoase, mult verde, relaxare, hamace. Sunt doar câteva cuvinte prin care poți să spui ce înseamnă Jazz in the Park, de la Cluj-Napoca. Anul acesta, îi vei pu­tea lua pulsul timp de 11 zile, ediția din 2018 fiind cea mai mare din istoria festivalului.

Acest articol a apărut în numărul 40 (14-27 mai) al revistei NewMoney

„Să faci line-up-ul la Jazz in the Park este deopotrivă provocator şi amuzant“, mărturisea Alin Vaida, directorul Festivalului Jazz in the Park, în urmă cu câteva luni, când schița lista cu posibilii invitați ai celei de-a șasea ediții, ce va avea loc între 21 iunie–1 iulie, la Cluj-Napoca. Iar dacă ne gândim la faptul că în fiecare an au cântat aici artiști unul și unul, dar extrem de diferiți ca abordare artistică, înțelegem semni­fi­cația citatului.

Provocator și amuzant este și festivalul în sine care din 2013, când „pri­ma melodie jazz a răsunat pe aleea centrală a Parcului Mare din Cluj-Na­poca“, continuă să creeze o relație spe­cială între cei care cântă și cei care ascultă, între muzică, om și natură.

Pe acest principiu a fost realizat și line-up-ul din acest an care include nume mari, premiate și recunoscute la nivel mondial: Fanfara Ciocârlia, Essential Notes, Balako şi Exit Oz (toate din România), Richard Bona & Mandekan Cubano și Bill Laurance Quartet (SUA), Nik Bärtsch’s Ronin (Elveția), Alfa Mist și The Herbaliser (Marea Britanie) etc.

Sunete. „Este un proiect pe care mulţi fani ni l-au cerut, iar trupa nu a cântat niciodată la Cluj într-un cadru atât de accesibil şi deschis tuturor. Va fi o seară pe cinste“, spune același Alin Vaida despre fanfara Ciocârlia, prima trupă anun­țată la Jazz in the Park, care va concerta duminică, 1 iulie, în Parcul Central.

Considerată un adevărat promotor al genului Balkan Brass (fuziune între mu­zica militară și muzica populară), fanfara Ciocârlia se numără printre cele mai spectaculoase banduri, cu un sound rapid, extrem de energic, cu ritmuri com­plexe și solouri de mare viteză. Iar noi știm asta din show-urile lor live și din filme care le-au folosit compozițiile („Iag Bari – Brass on Fire“, al lui Ralf Marschalleck sau „Fallen Art“, al lui Tomasz Baginski).

La Jazz in the Park va fi prezent și Juan de Marcos, unul dintre fondatorii feno­menului Buena Vista Social Club, care va cânta alături de trupa lui, Big Band-ul Afro-Cuban All Stars, cunoscută pentru ritmurile bine alese de bolero, chachachá, salsa, son montuno, timba, guajira, danzón, rumba şi abakua.

Alfa Mista, un londonez talentat ce trece cu lejeritate de la jazz la hip-hop, de la soul la muzică electronică; Soweto Kinch, „un ambasador al culturii urbane pentru care nimic nu pare prea dificil“, după cum îl descriu organizatorii pe cel care împacă cuvântul vorbit cu rappul, electronica și jazzul; camerunezul Richard Bona, recunoscut ca unul dintre cei mai buni basişti ai tuturor timpurilor; românii de la Exit Oz, care cântă „jazz de mlaștină“, cum și-au numit ei proiec­tul ce îmbină ritmuri melodice și zgomotoase, jazz și post-jazz – sunt câțiva din­tre artiștii care vor fi răs­pun­zători de vibe-ul special al festivalului.

Neconvențional. Dar Jazz in the Park – eveniment organizat de Fapte și cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional – nu înseamnă doar muzică, ci și spirit comunitar, detaliu ce caracterizează acest festival încă de la prima ediție, organizată de Vaida din dorința de a-și sprijini financiar fratele, pianist.

Anul trecut, spre exemplu, în urma vânzării de bilete neobligatorii, orga­ni­zatorii au putut ajuta rromii de la groapa de gunoi Pata Rât (unde au cântat, de altfel, artişti străini de renume).

În acest an, când a fost inaugurat Fondul Jazz in the Park, se dorește sprijinirea mai multor proiecte artistice (artele spectacolului, arte vizuale, literatură, noile media), suma totală pe care organizatorii estimează că o vor obține din vânzarea biletelor neobligatorii fiind de 30.000 de euro.

Deși inima festivalului rămâne și în acest an Parcul Central din Cluj (unde, în urmă cu cinci ani, era obținută aproba­rea după multe alte refuzuri), acesta își va găz­dui artiștii și în alte spații, printre ele regă­sin­du-se Opera Ma­ghiară, curtea Muzeului de Artă din Cluj, malul Someșului, stră­zile ora­șului etc.

Totul va fi neconvențional, așa cum a fost de la bun început acest festival și așa cum este muzica pe care o pro­movează de vreo cinci ani încoace; vor fi concerte cu duiumul, proiecte street art, locuri de joacă pentru cei mai mici jazziști (unde vor avea loc activități de storytelling, sensory play, jocuri de rol, creative play, jocuri care dezvoltă memoria și gândirea, emotional carrousel), zone special amenajate pentru rela­xare și, evident, nelipsitele hamace.

Căci de-acolo, din plasele acelea de sfoară îmbrățișate de copaci, vezi cel mai clar cerul și asculți cel mai bine jazzul.

FOTO: Guliver / Getty Images