Ironiile lui Radu Paraschivescu la adresa cercetătorilor care cred că uraganele cu nume de femei sunt cele mai periculoase

Oameni care despică timpul şi timpurile, cercetă­torii par să fi ieşit în ultima vreme din anonimatul care le stătea atât de bine.

Până nu demult, când spuneai „cercetător“, pe ecranul minţii îţi apărea o vietate excentrică şi palidă, cu perciuni caraghioşi şi un halat mereu prea larg. O fiinţă de avangardă care, adeseori, îşi obţinea recunoaşterea când nu-i mai folosea la nimic. O ştim din filme, o ştim din cărţi, iar câteodată o ştim din familie sau de pe scara blocului. Cercetătorul de rasă avea ceva donquichotesc în elanul cu care explora teritorii virgine, iar noi, beneficiarii în timp ai muncii lui, îi aşezam uneori pe cap aura inaccesibilităţii. Cine era cerce­tător ieşea din norma umană şi respingea cadenţa lumii. Cine era cercetător fructifica o ex­cepţională zestre nativă şi remorca trenul uriaş al civilizaţiei.

Cum arată lucrurile astăzi? Cu totul altfel, dar asta în primul rând prin grija unei prese gata oricând să pescuiască derapajul, să-l ambaleze atrăgător şi să-l vândă pe post de revelaţie. Dacă stai şi citeşti năzbâtiile din ziare, conchizi că mediul optim al imposturii nu mai e arta, ca până în urmă cu două decenii, ci ştiinţa. Luminată de reflectorul senzaţionalist al presei, descoperirea ştiinţifică a început, de la o vreme, să răspundă exigenţelor tabloide. Cercetarea a ajuns să aibă un „ce“ exotic. Ştiinţa a devenit picantă, sexy. Există multe cazuri în care concluziile unui demers ştiin­ţific au loc în antologiile de literatură comică. Însăşi sintagma „cercetătorii britanici“ a devenit sinonimă cu ilaritatea şi stupoarea, chit că nu e neapărată nevoie ca respectivii să lucreze în Manchester, Londra sau Birmingham. Simplu şi vulgar spus, „cercetătorii britanici“ e astăzi totuna cu „miştocarii ăia“.

Descoperiri epocale. Pentru edificare, iată trei descoperiri care, chiar dacă încă n-au întru­nit criteriile minimale de calitate, aspiră spre epocalitate.

a) Uraganele care poartă prenume feminine fac de trei ori mai multe victime decât cele cu prenume masculine, întrucât oamenii au tendinţa de a le subestima forţa şi se protejează mai puţ Înce­pând din anii şaptezeci, centrele de meteorologie au decis, pentru a evita acuzaţia de sexism, să atribuie uraganelor prenume atât feminine, cât şi masculine, în alternanţă, conform unui sistem bine pus la punct. Înaintea deciziei, aceste arii depresionare primeau prenume feminine, din cauza credinţei populare conform căreia stările de spirit ale femeilor ar fi la fel de imprevizibile ca furtunile. Rezultatul acestei schimbări de denumire a avut con­se­cinţe mortale, potrivit unui studiu recent, care a analizat uraganele semnalate pe teritoriul Statelor Unite în perioada 1950-2012. Un uragan cu un prenume masculin provoacă, în medie, 15,15 morţi, pe când un uragan cu prenume feminin ucide, tot în medie, 41,84 de persoane. Astfel, atribuirea prenumelui Eloise unui uragan care înainte se numea Charley poate să cauzeze de trei ori mai multe victime, afirmă autorii studiului publicat in Proceedings of the National Acedemy of Sciences (PNAS).

b) Persoanele care dorm într-o cameră cu prea multă lumină sunt asociate riscului sporit de obezitate, potrivit unui studiu realizat de Institute of Cancer Research din Londra. Cercetătorii au des­coperit că femeile încep să dezvolte o circum­fe­rinţă a taliei peste medie dacă în dormitoarele lor există „suficient de multă lumină pentru a vedea cu ochiul liber“ pe timpul nopţii, informează co.uk. Studiul, publicat şi în American Journal of Epidemiology, a fost realizat pe un eşantion de 113.000 de femei. Ele au fost invitate să precizeze intensitatea luminoasă din dormitoarele lor pe timpul nopţii, în funcţie de următoarele situaţii: „lumină suficientă pentru citit“, „lumină suficientă pentru a vedea întreaga cameră, dar insuficientă pentru citit“, „lumină suficientă pentru a putea să-ţi vezi mâinile, dar fără să vezi obiectele din cameră“ etc. Răspunsurile femeilor din eşantion au fost puse în relaţie cu o serie de indicatori ai obezităţii. Indicele de masă corporală (IMC), raportul talie-coapse şi circumferinţa taliei (sic!) au indicat valori mai mari la femeile care dorm în camere cu intensitate luminoasă ridicată.

c) Cercetătorii le recomandă oamenilor să consume cel mult două sute de miligrame de cafea pe zi. Persoanele care beau prea multă cafea zilnic prezintă un risc crescut de-a avea halucinaţii, sus­ţin cercetătorii de la Universitatea Durham din Marea Britanie. Pericolul creşte odată cu numărul ceştilor consumate, din cauza nivelului ridicat de cofeină din sâ Oamenii de ştiinţă susţin că acest nivel îi determină pe oameni să audă voci sau să vadă anumite lucruri fără legătură cu realitatea, după cum declară profesorul Simon Jones, coordonatorul studiului. Cercetarea a fost efec­tuată pe un eşantion de 219 voluntari care au fost puşi să completeze un chestionar despre consumul de cafea, ceai sau băuturi energizante. Specialiştii atrag atenţia că riscul de apariţie a halucinaţiilor creşte dacă oamenii consumă, pe lângă cafea, bău­turi energizante sau sucuri care conţin cofeină.

Când vânează autenticitate, bazaconia, la fel ca minciuna, trebuie să fie barocă.

FOTO: Wikipedia.org