Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank: În orice scenariu, vedem o inflație care va ajunge la un nivel de două cifre în perioada următoare. Adică peste 10%

Din cauza războiului din Ucraina, toate cal­culele economice trebuie refăcute. Eco­nomistul-șef al Raiffeisen Bank România, Ionuț Dumitru, estimează că România e într-o situație mult mai bună decât alte state europene pentru a face față șocu­ri­lor economice provocate de răz­boi. Dar și că inflația va trece de 10%.

NewMoney: Care e cel mai mare șoc pe care l-ați observat dumneavoastră?

Ionuț Dumitru: Perspectiva economică se schimbă foarte mult în acest context. Pe lângă faptul că asistăm la o tragedie uma­ni­tară în imediata noastră vecinătate, am vă­zut sancțiuni fără precedent și cu impact ma­jor în diverse piețe. Principalele efecte pe care le simțim noi, în România, țin de prețurile la energie electrică, gaze și combustibil, care au crescut foarte mult. Au apă­rut probleme în lanțurile de aprovi­zi­onare. Prețul alimentelor crește deja, în condițiile în care Rusia și Ucraina au o pon­dere destul de mare în comerțul cu ce­reale la nivel internațional.

Rusia, tot mai izolată

– Rusia e pe cale să piardă apartenența la Fondul Monetar In­ternațional și Banca Mon­dială. Care vor fi consecințele?

– Impactul este puternic, dar greu de cuan­ti­ficat. În orice caz, izolează economia Ru­siei aproape complet. Sunt efecte colate­rale asupra altor țări, în condițiile în care de­pen­dența energetică în Europa e destul de mare. România, din fericire, are o po­zi­ție privilegiată, în sensul că are dependență energetică destul de redusă, importăm destul de puțin față de alte state europene. Și mai avem un avantaj major, care ține de un potențial agricol mare. Asta ne ferește puțin de efectul creșterii prețurilor la cereale, de eventualitatea reducerii disponi­bi­­lității materiilor prime agricole. Situația s-ar putea transforma chiar într-o oportunitate pentru fermierii români, în condițiile în care avem un potențial agricol foarte mare.

Spre exemplu, la floarea-soarelui, că s-a tot discutat de prețul uleiului, România produce mult mai mult decât are nevoie, restul se exportă. Dacă ar apărea o penurie de floarea-soarelui la nivel internațional, evident că noi pu­tem valorifica mai bine acest potențial pe care îl avem și să pre­lu­crăm mai multă floa­rea-soarelui, s-o tran­sfor­măm în ulei. Și în energie avem o de­pen­dență mult mai mică decât alții, și cu unele investiții putem ajunge la o inde­pen­dență energetică și pu­tem chiar să devenim exportatori de produse energetice. În schimb, astăzi plătim prețul unor indecizii sau al unor decizii proaste din trecut: nu am început exploatarea gazelor din Marea Neagră, și în momentul de față vedem care este costul. Dar măcar acum, în al 12-lea ceas, putem să mișcăm lu­crurile mai repede ca să ne creăm această indepen­dență energetică de care avem nevoie.

– Bursele din toată lumea au suferit un șoc din cauza războiului. Care e impactul la noi?

– E un impact limitat, nu am văzut efecte foarte puternice în piețele financiare, fie că vorbim de cursul de schimb, dobânzi, pre­țul acțiunilor. Evident că măsurile, la nivel in­ter­național, au vizat izolarea economiei ru­sești și că apar unele efecte de contagiune. E și un sentiment de incertitudine care pla­nează pe piața financiară interna­țio­nală, dar probabil că aceste efecte adverse au fost luate în calcul de la început și sunt asumate.

Pericole ascunse

– Am asistat la două episoade, deja, de isterii consumeriste în România, care au vi­zat carburanții și uleiul alimentar. Poate un astfel de eveniment să destabilizeze economia?

– Sigur că panica nu e de bun augur nică­ieri în lume, dar ea ține de nivelul de nervozitate care s-a instaurat în societatea noastră. Rațional vorbind, nu e niciun motiv de pa­nică. Suntem mult mai indepen­denți ener­getic de Rusia decât alții. Și dacă am re­nunța complet la importuri – sigur, am vedea unele efecte negative, dar am supraviețui fără probleme majore. De asemenea, să fii cel mai mare producător de floarea-soarelui din UE și să te panichezi că dispare uleiul mi se pare complet ira­țio­nal. Noi producem floarea-soarelui pentru multe alte țări, nu doar pentru noi.

– Inflația din România se anunța deja ridi­cată. La ce să ne aștep­tăm acum?

– Sunt multe incertitudini la orizont, dar, în orice scenariu, vedem o inflație care va ajunge la un nivel de două cifre în perioada următoare. Adică peste 10%. E destul de clar că vom avea o presiune în creștere pe prețurile la energie, vor fi și efectele de runda a doua, în prețurile de producție. Prețul alimentelor și cel al combustibililor vor fi de asemenea factor de presiune, chiar dacă prețul petrolului a mai scăzut. In­flația va fi o problemă serioasă; nu doar în Ro­mâ­nia, ci și în multe alte țări vom discuta de inflație de două cifre.

Leul, regele stabilitățiii în regiune

– O altă ciudățenie a acestei perioade o re­pre­­zintă cozile la casele de schimb valutar, pentru valută în numerar. Are vreun efect asupra cursului de schimb?

– În primul rând, trebuie precizat că nu au fost cozi la casele de schimb ale băncilor, ci doar la cele independente. Acestea nu aveau suficient numerar și probabil au și speculat momentul, au dus cursul de vânzare până la 5,3 lei pentru un euro. Iarăși, irațional complet. Nu înțeleg de ce ai plăti 5,3 lei ca să cumperi euro când majoritatea băncilor oferă cursuri mult mai bune și sunt bănci care oferă o facilitate foarte bună, ca într-un anumit interval orar să cum­peri valută la cursul BNR. De ce să cumperi la 5,3, când poți cumpăra la cursul BNR, sub 4,95 lei?! Clar, o reacție irațio­nală, nicio legătură cu logica elemen­tară.

Dacă ne ui­tăm la sistemul bancar în ansamblu, de ani de zile există un surplus consistent de va­lută. Nu prea s-au mai dat credite în mo­nedă străină, iar depozitele în valută știm că sunt undeva la 40 și ceva la sută din totalul depozitelor din sistemul bancar. Nu a fost niciodată și nu este nici acum vreo pro­blemă cu disponibilitățile de valută. Băncile sunt pline de valută, inclusiv numerar. Dim­po­trivă, a fost o mare problemă unde să pla­sezi acei bani, în con­dițiile în care do­bânzile la euro sunt zero sau chiar negative de ani la rând.

– La ce ar servi valuta cash?

– E vorba de reacții emoționale, iraționale. Depozitele bancare sunt garantate, avem un sistem bancar cu toți indicatorii pru­den­țiali mult peste minimele cerute de re­gle­mentări, așa că de ce te-ai panica când sistemul bancar are o rată de solvabilitate de peste 20%, iar minimul cerut este mult mai mic? Știm cu toții că depozitele au cres­cut ani la rând mult mai mult decât credi­tele, avem un raport între credite și depozite sub 70%. Deci băncile stau de ani buni pe o lichiditate ridicată. În aceste condiții, nu văd de ce ar trebui să ne preocupe ideea că depozi­tele nu ar fi în siguranță. Sunt în si­gu­ranță! Sistemul financiar este foarte solid. Băncile au trecut peste două crize majore, financiară și pandemică, fără probleme sem­nificative. În prezent, indicatorii de stabilitate financiară arată mult mai bine decât la începutul crizei financiare din 2008.

– Cum va fi cursul de schimb?

– Cursul de schimb, independent de situa­ția în care ne aflăm în momentul de față, are un factor fundamental: deficitul de ba­lanță comercială, care duce către o depreciere ușoară. Și înainte de război vedeam un curs ușor depreciat, către 5 lei. Încă o dată, din factori fundamentali: importăm mai mult decât exportăm. Din fericire, în această pe­ri­oadă extrem de dificilă, leul a fost mult mai stabil decât multe alte mo­nede din regiune. Și zlotul polonez, și forin­tul maghiar s-au depreciat cu până la 10%. Cursul leului a rămas stabil. Și mai știm că, de mulți ani, Banca Națională a avut o preocupare per­manentă pentru stabilitatea cursului.

Acest articol a apărut în numărul 136 al revistei NewMoney.

FOTO: Laszlo Raduly