Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen: „Agențiile de rating nu ne vor mai păsui“

Economia României poate recupera mare parte din pierderile de anul acesta în 2021, dar revenirea pe creștere va fi cel mai repede în 2022, spune Ionuț Dumitru, economist-șef la Raiffeisen Bank România, într-un interviu pentru NewMoney. Organizarea alegerilor la timp, pe 6 decembrie, este decisivă pentru ratingul de țară și, implicit, pentru economie.

NewMoney: Estimările oficiale sunt că economia României va pierde în acest an apro­xi­mativ 4%, pierdere care ar urma să fie re­cu­perată anul viitor. Este un scenariu rea­list?

Ionuț Dumitru: În principiu, cam peste tot în lume există așteptarea ca anul acesta să apară o scădere abruptă, iar anul viitor să aibă loc o revenire destul de semnificativă. Dar nu o revenire totală. Adică această creș­tere de anul viitor să acopere doar parțial pierderile de anul acesta și abia în 2022 să revenim la nivelul de activitate din 2019. La noi, scăderea economică este probabil de minus 5 anul acesta. Incertitudinile sunt încă foarte mari. Agri­cultura, care probabil că în trimestrele trei și patru va avea o pondere mare, va avea și o scădere foarte mare, care va trage totul în jos. Prognozele cele mai recente indică pentru trimestrul patru o nouă contracție, ca urmare a ultimelor restricții introduse în tot mai multe țări. Con­tracția din trimestrul patru probabil nu va fi de mare amploare, dar va dezamăgi, în condițiile în care toată lumea se aștepta ca din trimestrul trei să avem o creștere con­tinuă. Deci, acel minus 5 pe care noi (Raiffeisen Bank, n.r.) îl vedem pentru economia României credem că este o prognoză rea­listă. Date fiind ultimele evo­luții, poate însă că și acel minus 5 e puțin optimist.

Plus 4,2% în 2021

– Poate reveni economia pe creștere anul viitor, dacă sectoare întregi, precum cel al os­pitalității, vor continua să fie afectate de criza sanitară?

– Sentimentul de încredere va juca un rol foarte important. În mod normal însă, 2021 ar trebui să aducă o revenire economică. Nu știm, desigur, cum va evolua criza sani­tară, nimeni nu se aștepta să avem un val doi atât de dur, care să provoace restricții atât de dure, astfel că și situația economică pe finalul anului se va deteriora. Anul viitor, ar trebui să avem o revenire, dar nu știm încă dacă apare sau nu un tratament, un vac­cin, ceva care să mai tempereze un pic problemele generate de pandemie. În mod normal, ar trebui să vedem totuși un plus la anul, noi prognozăm o creștere de 4,2%. După minus 5% anul acesta, ar însemna că revenirea adevărată se va produce practic în 2022, abia atunci vom reveni la nivelul eco­­nomic din 2019.

– Cât vor conta cele peste 30 de miliarde de euro pe care România ar urma să le pri­mească de la Uniunea Europeană?

– Vor conta foarte mult, pentru că se adaugă pachetului financiar pe care îl aveam deja de la UE pentru perioada 2021-2027. Practic, România va beneficia, în total, de 80 de miliarde de euro, aceasta este suma care este alocată, bună parte, bani nerambursa­bili. Sunt bani pe care România îi poate folosi în condiții extraordinar de bune, chiar și cei rambursabili. Și sunt printre puținele resurse pe care le avem la îndemână, în contextul bugetar foarte complicat, cu re­stricții foarte mari, cu necesitatea de a face consolidare fiscală începând cu 2021, să reducem deficitul. Și cum cheltuielile de la buget sunt foarte mari, fondurile europene sunt aproape singura opțiune pe care o avem la dispoziție pentru inves­tiții și trebuie să profităm de ea la maximum.

– Își mai poate permite economia cheltuieli populiste?

– Exclus! În acest moment, aproape toate taxele și impozitele pe care le colectăm sunt cheltuite doar pentru salarii și asis­tență socială. Să grevăm suplimentar o si­tuație deja dificilă ar fi sinucigaș.

Grad „foarte mic“ de colectare a taxelor

– Opoziția susține că guvernul pregătește mă­riri de taxe, guvernul neagă. Sunt necesare majorările de taxe?

– Evident că nu e deloc dezirabil să vii cu așa ceva atunci când ai o performanță eco­nomică destul de modestă, iar economia este în plină revenire. Aș spune că, ținând cont de gradul foarte mic de colectare a ta­xelor din România, de 26-27% din PIB, față de o medie europeană de 40-41%, trebuie să ne gândim în primul rând la cum îmbunătățim acest grad de colectare. Pasul doi ar fi închiderea portițelor legislative prin care anumite forme de venit sunt exceptate ori beneficiază de un tratament preferențial la plata taxelor și impozitelor. Abia pasul trei, dacă nu ne mai rămâne nicio altă so­lu­ție, ar fi o eventuală creștere de taxe, subliniez, indezirabilă.

– Moody’s și Fitch au menținut ratingul de țară pentru România. Cum citiți această știre?

– E o veste foarte bună, ratingul investițio­nal este obligatoriu, când ai aspirații de creștere economică rapidă, pentru că ai nevoie de investiții, ai nevoie să te finanțezi la costuri rezonabile. E clar că trebuie să păstrăm acest calificativ, de țară recoman­dată pentru investiții.

Trebuie să înțelegem însă că, mai curând, agențiile de rating ne-au dat o păsuire, pro­babil ultima. Așteaptă să vadă ce se în­tâmplă după alegeri, dacă alegerile se țin la termen, pe 6 decembrie, noul guvern să vină cu un pachet serios de consolidare fis­­cală, să anuleze creșterea de 40% a pensiilor, acea măsură este cheie pen­tru ratingul de țară. Dacă respectiva creștere de pensii va intra în vigoare, cred că e o chestiune încheiată, ne pierdem ra­tin­gul inves­tițional.

Agențiile merg însă, deocamdată, pe scenariul în care alegerile se țin la termen, guvernul va avea din nou o susținere în parlament și va veni cu un pachet multianual de consolidare fiscală care să pună finanțele publice pe niște baze mai sănătoase. Să ai toate veniturile din taxe și impozite consu­mate doar pe salarii și asistență socială nu e deloc sustenabil. Cred că nu ne-am mai în­tâlnit niciodată cu situația în care să avem cheltuieli la nivelul tuturor taxelor și impozitelor pe care le colectăm.

– Ce va face Standard & Poor’s?

– Ne așteptăm la o decizie similară, nu văd de ce s-ar reduce ratingul acum, înainte de alegeri. Clar că nimeni nu se așteaptă la reforme în prag de alegeri. După aceea, vom avea probabil clarificarea situației politice, un guvern susținut de o majoritate în parlament, care va avea patru ani în față fără alegeri și care poate implementa reforme, inclusiv ajustarea bugetului. Atunci, lucrurile vor fi privite altfel. Aș spune deci că și S&P ne va acorda aceeași păsuire ca și celelalte două agenții, până după alegeri.

„Deficitul bugetar a explodat“

– Cât de mult s-a împrumutat statul român, anul acesta, și mai ales cât de scump?

– Statul român s-a împrumutat foarte mult, prin comparație cu anii anteriori. Deficitul bugetar a explodat, se va duce probabil în 10% din PIB. Asta înseamnă peste 100 de miliarde de lei necesar de finanțare, la care se mai adaugă 50 de miliarde, o datorie care ajunge la maturitate în 2020 și care trebuie rostogolită, refinanțată. Deci, anul acesta, noi trebuie să ne împrumutăm cu aproxima­tiv 150 de miliarde de lei, o sumă mare. Aș spune că am reușit să ne împrumutăm la costuri rezonabile, chiar mai mici ca anul trecut. E ade­vă­rat că între timp politicile monetare s-au ajustat, BNR a redus dobânzile. Mai mult, BNR face cumpărare de titluri de stat în pia­ța secundară, ceea ce din nou a redus cos­turile Ministerului de Fi­nanțe. Deci am beneficiat în 2020 de un context în care poli­tica monetară s-a relaxat, am redus dobânzile, BNR a introdus lichiditate prin diverse canale.

„Șomajul va crește, probabil, puțin“

– Care sunt marile cifre pentru 2021? La ce să ne așteptăm în privința creșterii econo­mice, șomajului, inflației, deficitului bugetar?

– Prognoza noastră este de 4,2% creștere economică. Șomajul va crește, probabil, puțin. Acum suntem undeva la 5,5%, ne aș­teptăm să ajungem la 6,5% la finalul anului. Și probabil o să stăm undeva spre 7% și anul viitor. În privința inflației, ne așteptăm să rămânem undeva între 2,5 și 3% cam tot anul viitor.

Însă tot ce este macro se poate schimba, dacă vom fi retrogradați. Iar decizia de re­tro­gradare e dependentă de data alegerilor, în primul rând: dacă alegerile se amână, agențiile de rating nu ne vor mai păsui, pentru că asta înseamnă intrarea în vigoare a legii care prevede creșterea cu 40% a pensiilor, ceea ce ar fi ireversibil. Și depinde și de angajamentul guvernului de după alegeri de a face reforme.

Chiar dacă revenim pe creștere, chiar și în ipoteza în care pensiile nu cresc cu 40%, ci doar cu 14% în 2021, deficitul rămâne undeva la 7-8% din PIB. Iar dacă vom crește pensiile e deja o altă discuție, ajungem la 11%. Chiar și 7-8% reprezintă o sumă uriașă, în condițiile în care mai toate țările europene vor avea reduceri masive ale deficitelor. La ei, deficitele au fost mari anul acesta din cauze conjuncturale, generate de lupta cu pandemia. La noi, deficitele nu pot scădea foarte mult, pentru că sunt struc­turale, determinate de cheltuieli sociale foarte mari și venituri foarte mici.

Acest articol a aparut în numărul 103 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly