Investiții câtă frunză și iarbă: de ce deschid turcii tot mai multe fabrici în România

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Situaţia incertă din Turcia îi determină pe tot mai mulţi investitori să ia în calcul ieşirea pe pieţe externe, după câţi­va ani în care economia acestei țări a crescut într-un ritm susţinut. România pro­fită prin atragerea de noi investiţii, dar efecte benefice sunt resimţite şi în tu­rism.

Doar în ultimele luni, două companii cu capital turcesc au anunţat demararea unor noi proiecte pe piața ro­mânească. Grupul Arçelic, proprietarul Arctic, va investi peste 100 de milioane de euro într-o fabrică de maşini de spălat rufe şi vase, în vreme ce Yildiz Entegre începe construcția de la zero a unei uni­tăți de procesare a lemnului în comuna Oarja din Argeş.

Mustafa Korkmaz, directorul general al Yildiz Entegre România, spune că deci­zia deschiderii fabricii – o investiție de 150 de milioane de euro și prima din afara Turciei – s-a bazat printre altele pe faptul că România are o situaţie economică şi po­li­tică stabilă. Mai mult, CEO-ul compa­niei turcești, Ismail Hakki Yildiz, adaugă că Ro­mânia „îmbrăţişează cu braţele des­chi­se“ investitorii şi oferă garanţia creş­terii afacerilor Yildiz. De altfel, acesta din urmă mărturisește că regretă că nu a venit mai devreme să facă afaceri aici şi spu­ne că prezenţa fabricii de componente auto Martur de lângă Piteşti îi con­firmă că a ales o regiune potrivită pentru investiţii. Mai mult, Ismail Hakki Yildiz analizează deja noi proiecte pe plan local, în alte domenii, despre care însă preferă să nu vorbească deocamdată. În paran­teză spus, Martur, companie controlată de grupul turc Ustunberk, și-a construit prima sa fabrică din afara Turciei tot de la zero, la Căteasca, nu departe de vii­toarea unitate Yildiz.

La  Oarja, turcii se vor concentra pe pro­ducția de plăci de MDF, utilizate în industria mobilei, iar planul lor este să exporte  80% din producţie. „La o cifră de afa­ceri estimată de 200 milioane euro, va­loarea exporturilor va fi de 160 mili­oa­ne euro. Vom livra în Europa, dar şi în  ţări precum China, Malaysia, Thailanda, Coreea de Sud sau Orientul Mijlociu“, detaliază CEO-ul Yildiz Entegre.

La doar 40 de kilometri distanţă, de data asta în localitatea Ulmi, judeţul Dâm­boviţa, Arctic a investit peste 750.000 de euro în patru loturi de teren însumând 75 de hectare, pe care va construi o nouă unitate. Finanțarea proiectului de peste 100 de milioane de euro este asigurată din fonduri proprii de aproape 70 de mili­oane de euro din profitul anilor anteriori și un ajutor de stat de 36 de milioane de euro.

În momentul de față, compania produce la Găeşti frigidere şi congelatoare, sub brandurile Arctic şi Beko, şi exportă peste 80% din articole, în mai bine de 80 de ţări.

VACANȚE ȘI CEVA MAI MULT. Investitorii turci nu au neapărat un domeniu de activitate preferat pe piaţa românească, făcându-şi loc nu doar în industria lemnului sau cea de componente auto, ci şi în industria grea, bricolaj, imobiliare sau retail.

Și tot ei sunt și cei care au făcut prin ETI European Food Industries, filiala lo­cală a grupului ETI, cea mai mare inves­tiţie de la zero realizată în ultimii ani în industria alimentară – 40 de milioane de euro, într-o fabrică de biscuiți la Craiova, inaugurată anul trecut. Întâmplător sau nu, extinderea internațională a ETI a început cu România, unde este acum unul dintre cei mai mari angajatori din indus­tria dulciurilor, cu 350 de salariaţi.

Turcia a trecut printr-o perioadă de creștere economică accelerată, apropiată chiar de cea a Chinei, dar în ultimii doi ani a fost marcată de o serie de atacuri teroriste şi de o lovitură de stat eşuată, urmate de o puternică acţiune de reprimare a libertăţilor civile.

Într-o primă fază, incertitudinea poli­tică tot mai accentuată de după alegerile parlamentare din 2015 şi slăbirea lirei au contribuit la stoparea dezvoltării. Riscurile s-au intensificat în 2016, odată cu ten­tativa de lovitură de stat, iar turismul (unul dintre pilonii de creştere ai economiei turcești) a fost puternic afectat. Pe prin­cipiul dominoului, au urmat apoi deprecierea monedei naţionale, scăderea pieţei de capital şi a investiţiilor.

Mai mult, turcii au aprobat, în luna apri­­lie, prin referendum, extinderea prerogativelor preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. La doar o zi distanţă, Erdogan aducea în discuţie varianta organizării altei consultări populare, privind eventuala continuare a negocierilor de ade­rare la UE, aflate de câțiva ani într-un punct mort. „Ne fac să așteptăm de 54 de ani la porțile Uniunii Europene, nu-i așa? (…) UE amenință cu blocarea negocierilor. Sincer să fiu, nu este foarte important pentru noi. Să ne comunice decizia lor!“, spunea atunci Erdogan.

În România, efectele colaterale ale şo­cu­rilor din Turcia s-au simțit rapid în tu­rism. De altfel, turismul autohton a profitat din plin de contextul internaţional (aten­tate şi tensiuni în Turcia, Franţa, Egipt şi Tunisia), România fiind conside­rată o destinaţie sigură. Turcia s-a aflat ani la rând în topul destinaţiilor preferate de români, dar evenimentele din ultima pe­rioadă i-au determinat pe mulți dintre aceștia să-și reinventeze vacanțele.

În aceste condiţii, staţiunile de pe litoralul românesc au avut mai bine de un mi­lion de turişti înregistraţi oficial. A fost cel mai bun sezon din ultimii 20 de ani.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Ce, cât, unde” color=”juicy_pink”][vc_column_text]În ciuda unor relații comerciale bilateral dezvoltate (Turcia ocupă locul al 5-lea ca destinație a exportului românesc și locul 1 între statele non-UE, respectiv locul al 11-lea ca țară de origine a importurilor), aportul investițiilor provenite din Turcia este încă modest.[/vc_column_text][vc_column_text]

• Locul 18. Într-un clasament al investiţiilor străine directe (ISD) cumulate pentru perioada 2008-2015, Turcia ocupă locul al 18-lea, cu un aport de doar 0,5%, în condiţiile în care principalii cinci investitori (Austria, Germania, Italia, Franţa şi Elveţia) au generat împreună aproape 72% din total.
• Business. În România sunt înregistrate 1.007 firme cu acţionari cu domiciliul/sediul social în Turcia. În 2015, acestea aveau o cifră de afaceri de 4,8 miliarde lei şi circa 15.000 de salariaţi.
• Distribuție regională. Aproape 90% dintre aceste firme au afa-ceri în Bucureşti, în sudul și sud-estul României.
• Domenii. Investitorii turci sunt activi în comerțul cu ridicata și industria alimentară și a băuturilor (domenii care reprezintă 38%, respectiv 16% din afacerile celor 1.000 de firme).

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Guliver / Getty Images