Invenția care îi ajută pe cei care au probleme respiratorii, un business de 1,5 milioane de euro
Pandemia de COVID-19 a arătat că unele companii din România au mai mult succes pe piețele din afara țării, chiar și atunci când activează în domenii de nișă. Povestea dispozitivelor Salin de purificare a aerului este un exemplu în acest sens.
Pe 12 februarie, în hala din localitatea Mierea, județul Buzău, unde se produc purificatoarele de aer pe bază de sare Salin, era mare forfotă. Cu o zi înainte, fuseseră livrate 1.000 de dispozitive în Irlanda, iar alte 1.000 urmau să plece pe 13 februarie către aceeași destinație. „Este supracerere și încercăm să mărim ritmul de producție“, mărturisea Constantin Pascu (65 de ani), fondator al companiei Tehno Bionic, deținătorul brandului Salin, adăugând că producția s-a triplat începând cu jumătatea anului trecut, de la circa 2.000 de unități pe zi la peste 6.000.
Principalele piețe pe care ajung dispozitivele produse la Mierea sunt Marea Britanie, Irlanda, Australia, SUA, Germania, Cehia, Ungaria, Israel și Japonia. „În momentul ăsta, avem chiar multe comenzi în așteptare“, precizează Constantin Pascu. Deocamdată a amânat livrările către Statele Unite și Australia și speră că le va relua peste două luni. Momentan se concentrează pe livrările din Europa, iar motivul e foarte simplu: „Vin mai repede banii“.
Dispozitivele inventate în 1999 de Constantin Pascu sunt utilizate, de regulă, pentru prevenirea și tratarea diverselor afecțiuni ale aparatului respirator. Certificate medical, acestea conțin plăci cu cristale de sare. Cu ajutorul unui ventilator de calculator, microparticulele saline sunt pulverizate în aerul înconjurător. „Odată inhalate, aceste microparticule de sare permit eliminarea secrețiilor din aparatul respirator“, detaliază Constantin Pascu.
Boom în loc de criză
Cererea a început să crească semnificativ din iulie 2020, trendul ascendent reflectându-se direct și în datele financiare ale companiei, care a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de circa 1,5 milioane de euro – în condițiile în care, patru ani la rând, veniturile companiei s-au situat în mod constant la circa 1 milion de euro.
Antreprenorul spune că mulți clienți cumpără aparatul pentru a preveni contractarea noului coronavirus. Admite însă că nu există studii și nici experimente medicale care să certifice acest lucru. Spune chiar că de la începutul pandemiei niciunul dintre angajații săi nu a contractat COVID-19, chiar dacă în unele situații, izolate, au existat cazuri ușoare în familie. Mai mult, dă exemplul unor clienți din Iași. „Copilul unui cuplu a folosit în această perioadă un inhalator pe bază de sare produs de noi. Părinții au avut coronavirus, copilul nu“, povestește antreprenorul, precizând că inhalatorul a fost cumpărat pentru corectarea unor probleme respiratorii.
Tehno Bionic produce atât purificatoare ambientale, sub brandul Salin (cel mai vândut produs al companiei), dar și inhalatoare medicale pentru uz personal, sub brandul Salmed. Toate dispozitivele produse de compania lui Pascu au certificare medicală, iar peste 85% din producție este destinată exportului. „La export am ajuns prin recomandări făcute de românii din străinătate“, dezvăluie antreprenorul. Spune că nu desfășoară direct campanii de promovare pe piețele externe, ci lasă întreg procesul de vânzare și marketing la latitudinea distribuitorilor. Și asta pentru că, încă de la începutul afacerii, a preferat să se concentreze pe producție.
Cercetătorul de la ICECHIM
Povestea lui Constantin Pascu și a purificatoarelor sale a început în anii ’80. Absolvent al Facultății de Chimie din București, și-ar fi dorit să lucreze la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie (ICECHIM).
„Când am ajuns la angajare, m-au pus să semnez că nu vreau casă“, povestește Pascu. Pentru că a refuzat, i s-a propus să meargă la Uzina Chimică de la Valea Călugărească, unde se fabricau îngrășăminte. Din cauza mediului poluant, a cerut un răgaz să se mai gândească. Întâmplarea a făcut ca ICECHIM să deschidă în scurt timp un punct de lucru la Buzău, iar Pascu a început să lucreze în domeniul cărbunilor activi pentru măștile de gaze care erau livrate către armată.
Din 1981 și până în 1990, s-a dedicat cercetării și a brevetat mai multe invenții și inovații. După Revoluție ar fi urmat să se ocupe de o fabrică de măști de protecție în Irak, însă proiectul a căzut odată cu începerea Războiului din Golf. Prin 1993, pe când lucra la o companie din Buzău care producea contoare de apă, a ajuns într-o deplasare la Izmir (Turcia) și Graz (Austria).
A văzut atunci o serie de decorațiuni pe bază de calcar pe care a încercat să le reproducă și în România, la scară mai mică. Nu a avut capacitatea să le facă din calcar, pentru că durata de producție ar fi fost foarte lungă, și a decis să folosească sarea. „Așa am început să fac mici decorațiuni de interior, de genul unor cascade, pe care le vindeam prin magazine“, spune Pascu.
Multă sare…
Când a remarcat că nu mai răcise de câțiva ani buni, Constantin Pascu i-a povestit unei doctorițe, iar aceasta a intuit că motivul ar putea avea legătură cu mediul salin. „Atunci ea a rostit un cuvânt magic: «aparat». Ceva de genul «construcțiile astea ar fi interesante ca aparate de purificare a aerului»“, își amintește antreprenorul.
Așa a început să „cultive“ cristale de sare pe mici plase pe care le-a pus într-o cutie cu pereți de tablă și capac de plastic. Dispozitivul avea și un ventilator de WC. Pentru început, a dat purificatoarele unor cunoștințe care aveau probleme respiratorii diagnosticate deja. S-au dovedit utile, iar una dintre ele a scris despre aceste purificatoare pe bază de sare la publicația Formula As. „Impactul din presă a fost rapid. În doar o lună și jumătate, am primit comenzi pentru 3.000 de purificatoare“, povestește Pascu, adăugând că a avut nevoie de o jumătate de an pentru a onora comenzile.
Pentru a transforma această activitate în afacere era necesară o sumă de bani. A găsit o persoană dispusă să investească 5.000 de dolari în business. Afacerea a început să se dezvolte, iar prin 2002 se simțea deja nevoia de mai mult spațiu și de condiții mai bune de producție.
A cunoscut atunci un investitor din Emiratele Arabe Unite, care a fost dispus să investească 300.000 de euro. A urmat construcția halei de producție de la Mierea, iar apoi, prin intermediul mai multor români din străinătate care au fost mulțumiți de beneficiile aparatului, a început să își distribuie purificatoarele și pe plan extern, căutând distribuitori prin aceștia.
Între timp a lucrat și la designul dispozitivului, iar ventilatorul de baie a fost înlocuit cu unul de calculator. Carcasa, din material plastic, vine de la un producător din Buzău, iar alimentatoarele și ventilatoarele le primește din China.
… și puțină miere
Prin 2019, Constantin Pascu s-a gândit să facă și un alt business, dar fără legătură cu sarea. S-a oprit la miere, iar asta și pentru că în zonă există mai mulți producători de miere și de fructe. „Ne-am gândit să intrăm pe zona de sănătate și am investit 300.000 de euro“, spune Pascu.
Au urmat construcția unei hale și achiziția de utilaje moderne pentru producția unui amestec de miere cu fructe. De aproape un an și jumătate, Pascu produce miere în amestec cu trandafiri, cătină, vișine, prune, pere, zmeură, gutui și afine. Produsele sunt din gama premium, cu prețuri care pornesc de la 25 de lei și ajung la 48 de lei, fiind lansate sub brandul Meliniș, care este o combinație între numele localității Mierea și Valea Nișcovului, zona în care se derulează afacerea.
Businessul nu a creat încă venituri foarte mari, pentru că, odată cu intrarea în lockdown, distribuția produselor pe bază de miere a fost dificilă, în condițiile în care multe magazine, în special cele mici, s-au închis.
Pascu spune că va încerca să promoveze noul business în paralel cu producția de aparate de purificare a aerului pe bază de sare. „Noi am pornit în joacă. Am făcut niște experimente“, dezvăluie Pascu.
Odată cu noul business, Constantin Pascu se gândește și la popularizarea Văii Nișcovului, pentru că, spune el, are potențial turistic și economic. Cum șansele de dezvoltare ale zonei sunt mari, pe viitor crede că pot apărea mai multe afaceri acolo unde, acum, „curg“ doar sare și ceva miere.
Acest material a fost documentat în localitatea Mierea, județul Buzău.
FOTO: Laszlo Raduly