Invazia țării vecine de către ruși transformă activitatea infracțională nu doar în Ucraina și Rusia, ci în toată lumea. Cum va arăta crima organizată la nivel global

Războiul din Ucraina transformă activitatea grupărilor infracționale nu doar în Rusia și în Ucraina, ci în toată lumea. Dacă aceste schimbări vor fi de durată, ar putea schimba fața crimei organizate la nivel global. Și ar schimba și Ucraina, scrie revista britanică The Economist.

Aleksandr Otdelnov deține o atracție turis­tică neobișnuită – un muzeu al contrabandei. Iar în orașul său natal, Odessa, contrabanda a înflorit de prin secolul al XVIII-lea. Până să se închidă din cauza pandemiei, muzeul expunea cam de toate – de la perle și pistoale introduse ilegal în Rusia impe­rială până la obiecte traficate ceva mai con­temporane.

În februarie 2022, totul s-a oprit, spune chiar Otdelnov. Odessa obișnuia să fie un adevărat nod al unei vaste rețele infracțio­nale cu epicentre în Rusia și în Ucraina, dar care se întindea din Afganistan până în Anzi. „Era parte a celui mai puternic ecosistem infracțional din Europa“, admit cei de la think tankul Global Initiative against Transnational Organised Crime (GITOC).

Invazia Rusiei în Ucraina a lovit puternic lumea interlopă. Cei mai mulți mafioți ucra­i­neni au încetat să mai colaboreze în vreun fel cu omologii lor ruși. „Suntem hoți, suntem antisistem, dar am decis că suntem pro Ucraina“, spune unul dintre ei.

Și rutele profitabile pe care se face trafi­cul cu heroină au fost reconfigurate, afectând prețurile și profitabilitatea inclusiv pentru grupări mafiote aflate la mii de kilometri depărtare de nodul ucrainean.

În topul corupției

Ucraina se luptă cu corupția încă de la declararea in­de­pen­den­ței în 1991. „Maidanul“ ucrainean din 2013-2014 l-a înlăturat pe președinte corupt și pe o parte din oligarhii care-l susțineau. În 2019, Volodimir Zelenski, ales președinte cu o platformă electorală anticorupție, a adoptat mai multe reforme menite să dezin­te­greze grupările mafiote. Dar a fost o cură­țenie pe jumătate făcută. Înainte de invazie, GITOC plasa Ucraina pe locul 34 din 193 de țări într-un index al infracționalității și locul 3 în Europa.

Lumea interlopă din Ucraina era înainte de 2022 violent disputată între diverse gru­pări. Legătura cu piețele internaționale se făcea în trei feluri – primul, o „autostradă“ a contrabandei care lega Rusia de Ucraina și care trecea prin zone din estul Ucrainei, ocupate de forțele ruse în 2014. Al doilea, noduri globale de contrabandă în Odessa și în porturile de la Marea Neagră. Și al trei­lea, fabrici din Ucra­i­na care produceau bu­nuri ilegale pentru export. Această infra­struc­tură susținea diverse modele de business pentru produse dife­rite. Ucraina era o rută de tranzit pentru heroina din Afganis­tan, dar care completa rutele via Balcani și Caucaz.

De altfel, înainte de război, aici s-a făcut a patra cea mai mare captură de heroină din Europa. Cocaina din America Latină a început să intre masiv prin Marea Neagră. În 2020, Ucraina a depășit China ca princi­pală sursă de tutun ilegal pentru Europa. A crescut și producția locală de amfetamine – 67 de laboratoare ilegale au fost destructu­rate în 2020, cel mai mare număr identificat în vreo țară.

Schimbare

Războiul a schimbat totul – a creat, în primul rând, un mediu mult prea riscant pentru traficul internațional, spune și un raport nou al guvernului ameri­can. Porturile din Marea Neagră au fost închise sau restricționate ca acces pentru nave. În­rolarea a lăsat lumea interlopă fără forță de muncă, iar legea marțială instituită a pus ca­păt mai multor tipuri de activități infracționale.

Gangsterii ucraineni îi evită pe cei ruși. „Una e să fii gangster și alta să fii trădător“, spune istoricul Mark Galeotti, autorul cărții „Vorî: Hoți și asasini. Supermafia rusă“. Lo­ia­litatea în Ucraina este despre controlul ris­cului, dar și despre patriotism. „Dacă am fi anexați Rusiei, mulți dintre cei aflați în puș­cării ar fi deportați în pustie, gardienii ruși sunt nemiloși. Nu vrem asta. Așa că pen­tru Ucraina vom face treaba nasoală“, explică un gangster.

Războiul înseamnă și oportunități pe termen scurt pentru gangsterii din Ucraina – traficul de persoane. Organizația Națiunilor Unite (ONU) estimează că aproximativ cinci mi­lioane de refugiați ucraineni sunt într-o așa-numită „protecție temporară“ în Europa, iar dintre aceștia cam 100.000 ar putea ajunge victimele traficului de persoane.

În cazul Rusiei, impactul pe termen lung al războiului asupra lumii interlope și cri­mi­nalității va fi, de asemenea, puternic. Statul a intensificat legăturile (care existau deja) cu crima organizată, după cum a documentat Galeotti. Gangsterilor ruși care operează în străinătate li s-a cerut să depună o parte din profituri în așa-zisele „conturi negre“, care pot fi accesate de spionii ruși.

Mai mult, anumiți infractori au fost recru­tați de Kremlin să facă muncă de spionaj, nevoia cea mai mare fiind de a obține semiconductori, marfă aflată acum sub embargou și vitală pentru mașina de război rusească.

Riscuri

Pentru Ucra­ina, pe termen lung, tabloul nu este foarte clar. Un conflict în­ghe­țat ar putea amplifica riscurile. Înainte de război, existau în Ucraina între șapte și nouă milioane de arme de foc legale. Și un număr similar de arme ilegale. Acum, țara este inundată de armament. Istoria spune că războaiele ali­men­tează afacerile cu arme. Secretarul general al Interpolului, Jürgen Stock, a avertizat că ar putea urma o escaladare a traficului cu arme mici. Nu deo­camdată, dă asigurări.

Cel mai mare risc vine însă dinspre procesul de reconstrucție. Luna trecută, Banca Mondială a estimat costurile de recons­truc­ție la 411 miliarde de dolari, din care 92 de miliarde de dolari pentru infrastructura de transport și 69 de miliarde de dolari pentru locuințe. Proiectele de asemenea dimensiuni pot fi ușor deturnate către grupări mafiote care parazitează sistemele publice de achiziții și cele de licitații.

Există și oportunități – diminuarea crimei organizate în Ucraina. O inițiativă legislativă din iarna trecută urmărește să reformeze planificarea urbană. În ianuarie, președin­tele Zelenski a demis patru miniștri adjuncți și cinci guvernatori regionali, pentru mită, potrivit Reuters.

Cei care studiază crima organizată la ni­vel internațional știu că războiul și dislocarea socială creează oportunități pentru gangsteri și pentru colaboratorii lor fără ca­zier. În mod atipic, există elemente în ex­pe­riența Ucrainei care ar putea crea totuși premisele unui alt rezultat.

Pentru mulți ani de acum, războiul a distrus rutele sociale și fizice care legau de decenii Ucraina de rețelele criminale ru­sești. Statul ucrainean are acum o legitimitate mai mare să-i combată pe oligarhi și poate spori participarea occidentală în economia țării. Nimeni nu crede că vom vedea contrabanda din Odessa expediată într-un muzeu. Sunt însă măcar șanse ca la un moment dat Ucraina să nu mai fie paradisul gangsterilor.

Impact internațional

Reconfigurarea rețelelor de contrabandă pentru a ocoli Ucraina are un efect global asupra crimei organizate.

• ÎN REGIUNE. ­­Autoritățile vamale din Turcia spun că s-a intensificat traficul cu heroină și amfetamine la frontiera cu Iranul, iar cele din Lituania – că în primul trimestru din 2022 au crescut de patru ori volumele cu tutun ilegal. Anul trecut, oficialii din Estonia, în colaborare cu Interpol, au capturat 3,5 tone de cocaină americană în portul Muuga, în valoare de aproape o jumătate de miliard de euro.
• ÎN RUSIA. ­­Faptul că porturile ucrainene de la Marea Neagră au fost închise și au crescut controalele în Europa de Vest explică și capturile mari făcute recent și în Rusia. Pe 10 aprilie, autoritățile au confiscat aproape 700 de kilograme de cocaină la Moscova.

Acest articol a apărut în numărul 163 al revistei NewMoney

FOTO: Getty