Întrebare de 19 puncte: Care este soarta mallurilor și a centrelor comerciale în pandemie?

Ionuț Ancuțescu 25/06/2020 | 10:54 Financiar
Întrebare de 19 puncte: Care este soarta mallurilor și a centrelor comerciale în pandemie?

Mallurile și centrele comerciale și-au redeschis porțile pe 15 iunie. Întrebarea este dacă apetitul pentru consum în co­merțul real se va redeschide și el. Un răs­puns relevant va veni probabil de-a­bia pe 31 decembrie.

Înainte de pandemie, singurul stres pe care îl aveai înainte de a pleca în timpul wee­kendului spre unul dintre marile malluri din București era găsirea unui loc de par­care. Acum, cel puțin deocamdată, acest stres s-a estompat, însă mult mai multe îngrijorări i-au luat locul. De la bun început, aceste centre de retail au fost nu doar un loc fizic de unde poți să îți cumperi haine sau încălțăminte, ci și un spațiu de petrecere a timpului liber.

Cinematogra­fele, spațiile de joacă, restaurantele și cafe­ne­lele sunt ingredientele care le-au transformat în adevărate temple ale divertismentului și consumului. Pentru moment, toate aceste funcții sunt suspendate, fă­când destinația în sine mai puțin atractivă.

Desigur, în primele zile de după deschidere, am putut vedea oameni așteptând la intrare momentul revenirii la mall și, pe alo­curi, un flux de clienți com­parabil cu perioada pre-pandemie. Pentru a face o pre­viziune legată de evo­luția acestui sector, câteva zile de „deschidere“ sunt cu sigu­ranță irelevante.

Trecutul recent este însă limpede pentru toată lumea. Alături de hoteluri, restaurante și companiile aviatice, retailul cu pro­­duse nealimentare a fost cel mai afectat de criza COVID-19. Un studiu realizat de compania de consultanță imobiliară Colliers International arăta încă de la mijlocul lui aprilie starea de spirit în rândul comer­cianților. În proporție de 45%, aceștia se așteptau la o scădere a afacerilor de peste 30% în 2020, iar aproape 40% din ei prevedeau un declin de până la 30%. Studiul a fost realizat prin întrebări adresate unui eșan­tion reprezentativ de 84 de chiriași și 21 de proprietari din sectorul de retail.

Impactul pe primele luni ale anului se vede poate cel mai bine în rezultatele financiare recent publicate de doi dintre li­derii globali ai pieței de fashion. Retailerul suedez H&M a raportat vânzări globale cu 50% mai mici pentru perioada martie-mai, față de intervalul similar din 2019. Și compania spaniolă Inditex, proprietara brandurilor Zara, Massimo Dutti sau Pull&Bear, a raportat la rândul său o prăbușire de 44% a vânzărilor pentru intervalul februarie-aprilie. Ne putem imagina un impact comparabil și pentru afacerile de fashion din România, piață estimată la aproximativ cinci miliarde de euro în 2019, potrivit firmei de consultanță MKOR Consulting.

Tensiune latentă între retaileri și chiriași

Încă dinainte de criza sanitară, între retaileri și chiriași exista o tensiune. Marile grupuri imobiliare negociau în termeni duri, pentru că afluxul de clienți noi era atât de mare, încât își permiteau o poziție de forță. Pe alocuri, lucrurile au funcționat în aceeași logică și pe timpul pandemiei.

Organizația Patronală a Retailerilor din România (RORETAIL), care reunește branduri precum Gatta, Poema, Cellini, Batta, Trussardi, Valentino, Puma, Adidas sau Benvenuti, a amenințat că magazinele membre vor fi închise în primele zile de după relaxare în „centrele comerciale care au solicitat plata chiriilor pentru ultimele luni“. Aceștia chiar au creat hashtagul #zerochirie și au organizat un protest online prin care solicitau proprietarilor de spații să nu le perceapă chirie pentru peri­oada în care magazinele au fost închise, adaptarea contractelor la trafic și vânzări, dar și dialog cu statul și cu proprietarii.

Pe durata stării de urgență, conflictul din­tre comercianți și proprietarii de spații s-a dus preponderent în spatele ușilor închise. Nesoluționarea problemelor a făcut ca scandalul să ajungă și în public.

Cert este că retailerii au ajuns la o înțele­gere cu proprietarii de spații la invitația guvernului, a doua zi după relaxarea din 15 iunie. „Timp de 30 de zile va fi un moratoriu și niciuna dintre părți nu va putea lua măsuri restrictive împotriva celeilalte“, spune Cosmin Savu-Cristescu, secretarul general al RORETAIL și vocea principală care a apărat drepturile chiriașilor.

Dacă, pe termen scurt, înțelegerea dintre cele două tabere va fi cea mai bună soluție pentru reînceperea activității, pe termen lung, fondurile europene ar putea repara măcar parțial pagubele și de o parte, și de cealaltă, adaugă acesta. Ceetrus (fostul Immochan), dezvoltator imobiliar cu un portofoliu de 23 de centre comerciale în România, printre care galeriile de pe lângă hipermarketurile Auchan sau Coresi Shopping Resort din Brașov, este una dintre primele companii din do­me­niu care au luat măsurile solicitate de retaileri, încă din perioada stării de urgență.

„Toate cheltuielile aferente contractelor pentru chiriașii care au fost obligați să în­chidă au fost suspendate. Cu excepția chel­tuielilor comune“, detaliază Tatian Dia­conu, șeful Ceetrus. E vorba de plata ser­viciilor (pază sau igienizare) care au con­tinuat, în condițiile în care ancorele de retail alimentar au rămas deschise în toate centrele comerciale. Cheltuielile comune au fost, la rândul lor, reduse cu 50%. Tot­odată, CEO-ul Ceetrus spune că a negociat ca, după deschiderea din 15 iunie, retailerii să plătească o chirie care să reprezinte un procent din vânzări. Discuțiile privind noile condiții de plată urmează să fie re­luate la sfârșitul lui 2020, când va fi trecut suficient timp pentru a vedea dacă pro­prie­tarul va putea cere chiria de dinainte de 16 martie sau va fi necesară o renegociere. Băneasa Shopping City sau grupurile Iulius și Anchor au luat mă­suri similare.

Și, până la urmă, cine sunt proprietarii inflexibili? Retailerii arată cu degetul spre grupurile imobiliare cotate la bursă, însă se feresc să dea nume concrete. NEPI Rock­castle, companie listată la bursa de la Johan­nesburg, al cărei portofoliu e compus în proporție de aproape 40% din centre comerciale din România, e unul dintre suspecții de serviciu. Ce-i drept, proprietarii Promenada Mall și-au văzut acțiunile „ieftinite“ cu 55% la începutul stării de ur­gență (vezi grafic).

Online sau offline?

Evident, e (mult) prea de­vreme pentru a da un verdict clar privind evoluția comerțului fizic. Întrebarea-cheie este în ce măsură online-ul va afecta acest segment. Faptul că Inditex va închide până la 1.200 de magazine la nivel global, adică 16% din rețeaua sa de retail, spune multe despre schimbările care deja s-au produs. Iar investiția de un miliard de euro pe care spaniolii o vor face în digitalizare în urmă­to­rii trei ani întregește tabloul.

Totuși, rămâne de văzut cât din vân­ză­rile din online vor reprezenta business nou și cât venituri pierdute în offline. Deo­cam­dată, e sezonul promoțiilor și pentru clienții care trec pragul magazinelor, și pen­tru cei din fața monitoarelor. H&M are o campa­nie de reduceri cu până la 50%, iar Zara a tăiat prețurile cu circa 35-40%. E nevoie de lichidități mai mult decât ori­când.

Tatian Diaconu de la Ceetrus crede că, în continuare, va fi loc pentru toată lumea și că, așa cum retailerii tradiționali mi­grează spre online, și marii onlineri, precum eMAG, și-au extins prezența fizică. El crede într-un viitor al „comerțului total“, în care retailerii trebuie să iasă în întâmpina­rea clienților pe ambele canale. În defi­nitiv, atât puterea de cumpărare, cât și dis­po­ni­bilitatea de consum ale clienților sunt deasupra tuturor necunoscutelor.

Probleme de lider

Băneasa Shopping City este cel mai mare mall din România după cifra de afaceri, fiind urmat de AFI Cotroceni. Povestea liderului de piață are multe suișuri și coborâșuri.

  • PROFITURI ȘI DOSARE. În 2019, Băneasa Developments, compania care controlează mallul din cartierul bucu­reștean cu același nume, a avut venituri de 50 de milioane de euro, marja profi­tu­lui net fiind de peste 50%. Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis rejudecarea deciziei prin care statul ro­mân urma să confiște cele 224 de hec­tare pe care se află inclusiv mallul, în urma unei contestații depuse de acțio­narul majoritar Puiu Popoviciu. Controversatul om de afa­ceri a fugit în Marea Britanie, înainte de sentința definitivă prin care era condamnat în 2017 la 7 ani de închisoare pentru modul fraudulos în care a obținut terenul.
  • CONTEXT. Potrivit unei analize Profit.ro de anul trecut, veniturile cumulate ale tuturor mallurilor funcțio­nale din România se ridicau la aproape 600 de milioane de euro în 2018.

Acest articol a apărut în numărul 93 al revistei NewMoney. FOTO: Laszlo Raduly

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper

Ionuț Ancuțescu are o experiență de peste 17 ani în presa economică și de business. A lucrat la publicațiile Ziarul Financiar, Capital, Biz, Business Magazin, Money Express, Forbes și Adevărul Financiar, iar acum este redactorul-șef al revistei NewMoney.