Între ciocan și nicovală: de ce puține bănci se mai încumetă să finanțeze companii

Puţine bănci se mai încumetă să finan­ţeze companii, în condiţiile în care avertismentele legate de riscurile su­pra­­în­datorării populaţiei se ţin lanţ.

Acest articol a apărut în numărul 50 (8 – 21 octombrie) al revistei NewMoney

Cu toate că şi-a mai pierdut din elan, con­sumul a continuat să fie la putere în prima parte a acestui an, sprijinind creş­te­rea economică. Iar o parte din consum s-a produs „pe datorie“, chiar dacă dobânzile au început să crească. „Încrederea în economie s-a ameliorat în august, iar creditul neguvernamental a con­tinuat să crească în iulie, cu 6,6% an la an, la 243,3 miliarde de lei – nivel-record, evoluţii care exprimă premise de consolidare a climatului pozitiv în sfera cererii interne pe termen scurt“, spune Andrei Rădulescu, senior economist Banca Transilvania. Momentul favorabil din piaţa creditului, dar şi creşterea ve­ni­­turilor disponibile au menţinut un ritm de creştere al consumului de 5,5%, care la rândul său a susţinut cu 3,4 punc­te procentuale creşterea econo­mică din prima parte a anului.

Mai mult, deşi Banca Naţională a României (BNR) a început să strângă cureaua, temperând caracterul relaxat al politicii monetare, creditul neguvernamental a accelerat. De altfel, guvernatorul BNR a apreciat recent că piaţa creditului poate substitui impulsul fiscal-bugetar ca motor de creştere pe vii­tor. Precizarea a venit însă la pachet cu câteva avertismente. La nivel de sistem, băncile au continuat să prefere creditarea populaţiei. „Modelul de afaceri bancar continuă să se orienteze primordial către segmentul populaţiei, prin practicarea unor marje ridicate de dobândă, creditarea companiilor nefinanciare având un ritm de creştere scăzut, iar expunerea suverană menţinându-se semnificativă“, reiese din cel mai recent Raport asupra Stabilităţii Financiare al BNR.

Statistic vorbind, debitorii persoane fizice sunt clienţi mai buni platnici decât companiile, cel puţin dacă privim din perspectiva ratei creditelor neperformante (NPL). Pe de altă parte, banca centrală s-a arătat îngrijorată de o creştere a restan­ţelor populaţiei, mascată în rata NPL de avântul creditului.

În eventualitatea dete­riorării finanţelor personale ale acestor de­bitori, datoriile lor faţă de sistemul ban­car le-ar putea crea probleme institu­ţiilor financiare. Mai mult, o creştere prea abruptă a dobânzilor riscă să reducă posibilitatea de rambursare a multor clienţi persoane fizice, chiar şi fără ca aceştia să treacă prin „şocuri“ ale veniturilor.

În ciuda acestui context, puţine bănci mari au ales să îşi aloce resursele preponderent companiilor. BCR şi BRD au con­tinuat să mizeze pe creditarea popu­laţiei, în vreme ce Banca Transilvania şi Raiffeisen Bank şi-au majorat împrumuturile corporate într-un ritm superior celor de retail, reiese din calculele NewMoney pe baza rezultatelor financiare publicate de bănci.

RETAIL VS CORPORATE. Anul trecut, BCR a acordat credite noi în valoare de 8,1 miliarde de lei, dintre care 5,5 miliarde de lei pe segmentul de retail, fiind vorba în mare măsură de credite de consum. Ten­dinţa a fost menţinută şi în prima ju­mătate a acestui an, când BCR, cel mai probabil a doua bancă din România din punct de vedere al activelor, odată ce Banca Transilvania va încheia procesul de preluare a Bancpost, a împrumutat populaţia cu 4,1 miliarde de lei, în vreme ce credite acordate companiilor au fost de şapte ori mai mici (circa 570 de mili­oane de lei). În consecinţă, BCR a „acaparat“ un sfert din cota de piaţă pe credi­tele noi pentru populaţie, în timp ce „scorul“ austriecilor pe segmentul corporate a fost de doar 4,5%.

BRD, deocamdată locul doi în sistemul bancar, şi-a redus semnificativ expunerea pe companii. Creditele şi avansurile acordate clientelei non-retail au scăzut cu 14,3% în ultimul an, ajungând la 8,4 miliarde de lei la jumătatea lui 2018. Banca franceză clasifică la categoria clienţi non-retail companiile mici şi mijlocii, cu afa­ceri anuale cuprinse între unu şi 50 de milioane de euro, şi companii mari – companii cu afaceri de peste 50 de milioane de euro, municipalităţi, companii din sectorul public şi alte instituţii financiare. Clienţii retail sunt reprezentanţi de persoane fizice şi companii mici, cu afaceri de sub un milion de euro. În rândul acestora, BRD şi-a mărit expunerea cu 7,1%, volumul creditelor fiind de 21,3 miliarde de euro la jumătatea acestui an, reiese din raportările băncii.

Mai preocupaţi de clienţii corporate au fost clujenii de la Banca Transilvania (BT). În prima jumătate a acestui an, BT şi-a majorat stocul de credite corporate cu aproximativ un miliard de lei, acesta ajungând la 16 miliarde de lei, dintre care 11,2 miliarde de lei reprezintă volumul de împrumuturi acordate companiilor mari, iar 4,8 miliarde de lei – creditele accesate de IMM-uri. Banca are în portofoliu în jur de 32.000 de clienţi IMM. Pe de altă parte, portofoliul de credite de retail a înregistrat un avans de circa 700 de milioane de lei, acesta ajungând la 17,4 miliarde de lei.

Raiffeisen Bank a înregistrat la sfârşitul anului trecut un portofoliu de credite de 21,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă un avans de circa 8%. Creditele corporate re­prezintă circa 8,7 miliarde de lei. În ceea ce priveşte producţia de credite noi, aceasta a fost de aproximativ trei miliarde de euro, în jur de 60% fiind acordate antreprenorilor locali şi companiilor mari. Raiffeisen Bank avea la sfârşitul anului trecut 100.000 de clienţi IMM-uri şi 5.600 de corporaţii. Ritmul de creditare a acestor două segmente a crescut cu 10% anul trecut, în vreme ce creditele noi acordate au înregistrat un avans de 20%, respectiv de 21%.

În ceea ce priveşte distribuţia pe sectoare a clienţilor Raiffeisen Bank, cele mai multe credite au fost acordate companii­lor din comerţ cu amănuntul şi angro (2,2 miliarde de lei), servicii (2,1 miliarde de lei) şi construcţii (1,6 miliarde de lei). Finanţarea clienţilor din această categorie este şi cu mult mai profitabilă. Anul trecut, banca a realizat un profit net de 250 de milioane de lei din creditarea IMM-urilor şi a corporaţiilor, mai mult de ju­mătate din profitul net al Raiffeisen.

Olandezii de la ING şi-au menţinut în echilibru portofoliul de retail şi cel de corporate. Distribuţia a rămas uşor în favoarea populaţiei (57%), în condiţiile în care soldul creditelor acordate IMM-urilor a crescut cu 26% în prima jumătate din 2018, în vreme ce nivelul creditelor noi acordate persoanelor fizice a consemnat un avans de zece procente. De altfel, ING a investit în optimizarea procesului de creditare a companiilor mici, lansând o linie de credit instant.

POTENŢIAL. Reticenţa băncilor în ceea ce priveşte finanţarea companiilor este, pe de o parte, o consecinţă a crizei, multe dintre împrumuturile corporate ajungând în stocurile de neperformante, iar pe de altă parte o consecinţă a bilanţurilor şu­brede cu care antreprenorii se prezintă pentru accesarea unor credite.

Capitalizarea redusă, lipsa de viziune pe termen mediu şi lung, precum şi un istoric de credit negativ se numără printre cele mai des întâlnite motive pentru neacordarea unor credite. Din calculele BNR, peste 12.000 de companii din România au un grad de îndatorare sub medie şi o profitabilitate foarte bună. Aceste companii ar putea susţine un nivel de creditare de 5% din PIB. Iar aceste cifre rămân încurajatoare. Cel puţin pentru băncile care nu vor abandona creditarea acestui sector.

UN CERC VICIOS

Doar una din cinci companii din România îşi permite să facă investiţii, iar şi mai puţine au acces la finanţarea care ar putea sprijini dezvoltarea businessului.

• Creditare. Doar 8% din creditele luate de companiile din România provin de la bănci, un procent inferior celui al împrumuturilor luate direct de la acționari. O particularitate a firmelor din România este că se împrumută, cu precădere, din afară. Stocul creditelor corporate acordate de băncile locale se ridică la circa 24 de miliarde de euro, în vreme ce împrumuturile luate de la bănci străine sau de la companiile-mamă sunt de 34-35 de miliarde de euro.
• Sănătate. Bilanţurile slabe ale multor companii din România se numără printre cele mai des invocate motive de bancheri în ceea ce priveşte obstacolele din calea creditării corporate. Dacă în anii ’90 doar 10% din companii aveau capitaluri negative, rata a urcat acum la circa 50%, în condițiile în care suma minimă cerută de lege este modestă – 200 de lei. Mai mult, peste 100.000 de companii au capitaluri negative, nu au vânzări sau angajaţi, iar datoriile lor se ridică la 65,4 miliarde de lei, potrivit Băncii Naționale a României (BNR).

FOTO: Guliver / Getty Images