Interviu exclusiv: Șeful RCS&RDS, despre efectele Ordonanței 114 și schimbările de la Digi24

Bianca Dobrescu 03/05/2019 | 10:45 Ştiri
Interviu exclusiv: Șeful RCS&RDS, despre efectele Ordonanței 114 și schimbările de la Digi24

Serghei Bulgac, președinte și CEO al RCS&RDS, principala companie din ca­­drul grupului Digi, cel mai mare ope­rator de cablu TV și internet în bandă largă din România, comentează într-un interviu cu NewMoney despre expe­­ri­ența grupului pe bursă, relația sa cu fon­datorul Zoltán Teszári, efec­tele or­donanței 114 sau despre conce­die­rile de la Digi 24.

Acest articol a apărut în numărul 64 (29 aprilie – 12 mai 2019) al revistei NewMoney

Până în urmă cu doi ani, când Digi s-a listat pe Bursa de Valori București, ope­ratorul de comunicații era unul dintre cele mai discrete grupuri românești. La fel și fondatorul său, misteriosul Zoltán Teszári. Nici după listare, grupul nu a de­venit foarte vocal, iar Zoltán Teszári a rămas la fel de low profile. Citiți un interviu cu Serghei Bulgac, principala „voce“ a operatorului, cel care conduce RCS&RDS din 2015.

 

DESPRE COMPANIE ȘI PREZENȚA PE BURSĂ

NewMoney: În ultimul timp, grupul Digi a crescut cu peste 10% pe an în ceea ce pri­vește atât veniturile, cât și numărul de abonați. Veți menține ritmul de creștere și în 2019?

Serghei Bulgac: Greu de zis. Ne-am fi dorit. Piața este saturată de ceva timp, având în vedere că penetrarea serviciilor TV în România este de peste 95%. Totuși, am reușit să găsim surse de creștere, mer­gând mai mult în zone rurale deservite mai puțin. Zone fie neacoperite, fie acoperite de operatori mici unde nouă, cu tehnologia noastră, bazată pe fibră op­tică, dar și cu oferta comercială, poate ne-a fost mai ușor să luăm cotă de piață. Având în vedere că piața este și matură, și dezvoltată, și saturată, ne e greu să anti­cipăm sau să spunem că vom avea rezultate similare cu cele de anul tercut. Ne-am fi dorit foarte mult, dacă am fi putut să obținem rezultate similare.

 

– În momentul listării, prețul unei acțiuni Digi era 40 de lei. Astăzi (la închiderea edi­ției, n.r.), prețul e de 25 de lei. Cum co­men­tați deprecierea pe parcursul a doi ani?

– Da, vorbim de o scădere de aproximativ 38-40%. Nu vedem cu ochi mulțumiți în niciun caz.

 

– De fapt, prețul acesta nu reflectă o scădere a companiei. Ce altceva reflectă?

– Da, din păcate, credem că prețul nu re­flectă nici valoarea intrinsecă a companiei, nici rezultatele care s-au obținut din momentul listării. Din punctul acesta de vedere, nu știu care este cuvântul, nu că nu suntem mulțumiți, suntem nemulțumiți. Dar probabil trebuie să apreciem niște factori care nu țin de noi, țin mai degrabă de bursă: un număr relativ mic de emitenți, lichiditate foarte scăzută sau un număr mic de investitori străini pe piață.

 

– Credeți că acțiunile instituțiilor de forță îndreptate împotriva Digi, la scurt timp după listare, au contribuit la scăderea pre­țului?

– Cu siguranță, aș putea să zic că nu au aju­tat. Și atunci, inversul este da, dar nu aș vrea să zic. Cu siguranță, nu au ajutat.

 

– Știm că sunt niște procese în curs de des­fășurare și nu puteți comenta. Totuși, cum vă explicați? A fost o coincidență? Pe 16 mai 2017 a fost listată societatea, iar pe 17 mai vi s-a deschis un dosar penal de spălare de bani pentru o presupusă mită acordată lui Dumitru Dragomir.

– Nu ne explicăm, tot căutăm răspunsuri și noi.

 

– Ce avantaj ați avut în urma listării?

– Pur și simplu, la nivelul la care a ajuns grupul (numărul 1 pe piețele TV și broadband în România, jucător important în Ungaria și numărul 5 pe piața din Spania, n.r.), era absolut necesar să se și listeze pentru acces viitor la fonduri, pentru acces la investitori. Nu am beneficiat până acum în urma listării, dar cu siguranță o să vină momentul. Noi nu suntem pesimiști din perspectiva aceasta.

 

– Principalul rol al bursei este să te finan­țeze. Când merge prost, acțiunile scad, iar oportunitatea asta deocamdată nu există…

– Da, din nou, noi am vrea să determinăm totul, dar niciodată nu putem controla lucrurile, atât la nivel individual, privat, cât și la nivelul companiilor.

 

DESPRE FINANȚARE ȘI INVESTIȚII

– Cât de mult ați apelat la cealaltă sursă ex­ternă – creditele bancare –, pentru a vă finanța dezvoltarea?

– E un alt mit greșit al pieței. Investițiile anului trecut au fost de 280 de milioane de euro la nivel de grup. Investiția anului 2017 a fost de aproximativ 240 de milioane de euro. Aproape integral, aceste investiții au fost finanțate din surse interne. Nu au fost finanțate din credite, doar o parte mică – sub 10%.

 

– Resurse interne înseamnă inclusiv banii de la listare?

– Nu, deloc. Societatea nu a beneficiat de vreun leu din listare. Au fost vândute doar acțiunile acționarilor existenți. Societatea nu a vândut nicio acțiune proprie.

 

– Nivelul de îndatorare a crescut puțin, anul trecut, de la 2,7 x EBITDA (profit ope­rațio­nal) la 2,8 x EBITDA.

– A crescut doar în contextul achiziției Invitel (operator de comunicații din Ungaria, n.r.). Dacă nu ar fi existat achiziția Invitel, (nivelul de îndatorare, n.r.) ar fi fost sub 2,5 x EBITDA. Maximul acceptat de investitorii noștri acum este de 3,5. Există loc, dar nu există dorință să mergem acolo, noi nu dorim să îndatorăm societatea și atunci acest nivel de 3 sau mai puțin este și acceptabil, și confortabil pentru noi.

 

– Participați la licitația pentru o licență 5G?

– Ne interesează să participăm la licitație. Ordonanța 114 a adus noutăți cu privire la modalitatea în care va fi stabilit prețul, din păcate a adus și multe neclarități. Ne aș­teptăm ca guvernul, ANCOM să clarifice mai mult textul sau limbajul din ordonanță, să putem să ne dăm seama care e nivelul de preț într-o astfel de licitație. Plângerea noastră e că e neclară abordarea legată de constituirea prețului pentru frecvențe. Dar credem că guvernul sau ANCOM au tot interesul să clarifice, ca licitația să aibă succes. Nu văd aici un conflict real. E doar o chestie de clarificare, pentru că ne este neclar atât nouă, cât și celorlalți operatori. Ca investiție, vorbim de sute de milioane de euro în timp.

 

DESPRE RELAȚIA CU ZOLTÁN TESZÁRI

– Cât de implicat mai este Zoltán Teszári în companie?

– (Zâmbește și face o pauză lungă, n.r.). Este implicat, pentru că este președintele societății listate Digi Communications N.V. (aceasta este compania listată și deține RCS&RDS, n.r.). Atât la nivel de strategie, cât și la nivel de operațiuni.

 

– Cât de des comunicați cu dânsul?

– E greu să zic. Comunicăm des.

 

– Oamenii din companie îl recunosc?

– Rulajul de oameni e destul de mic aici. Noi suntem vechi. Ceilalți colegi, pe etaj, în clădire, departamente tehnice, sunt foarte vechi.

 

– De când lucrați în RCS&RDS?

– Sunt în companie din 2003, de pe 6 ianua­rie. M-am alăturat din prima. Aveam 27 de ani (acum are 42 de ani, n.r.). Și am avut onoarea să vin din start ca director financiar al grupului. Eu cunoșteam grupul de dinainte, de când lucram la EPIC, o societate de consultanță financiară. (EPIC a asistat compania într-un proces de atragere de finanțare, iar ulterior brațul său de investiții a și cumpărat acțiuni din operatorul de comunicații, n.r.)

 

– Interviul de angajare a fost cu Zoltán Teszári?

– Interviul de angajare a fost cu domnul Oprea, care era director general. L-am cunoscut pe domnul Teszári mult mai târziu, cu jumătate de an mai târziu.

 

DESPRE ORDONANȚA 114

– Scăderea prețului acțiunilor este cauzată și de ordonanța 114, prin care companiile din telecom sunt taxate cu 3% din venituri?

– Cu siguranță. Digi, ca și toți ceilalți ope­ratori, e influențat de toate mișcările.

 

– Credeți că prețul se va mai întoarce în zona inițială de 40 de lei?

– Noi sperăm. Cu siguranță, nu suntem noi în măsură să zicem când și cum, dar fiind în dezacord total cu nivelul prețului actual, noi credem că, în timp, piața, investitorii vor vedea valoarea reală a grupului. Pentru că, din nou, valoarea noastră are fațete multiple. Mă refer la calitatea acti­velor, la rețele de ul­ti­mă generație bazate pe fibră optică, atât în România, cât și în Ungaria, sau la nu­mărul foarte mare de clienți. Noi credem că ar trebui să fie un mo­ment de resetare în piață. Când, cum, dacă va fi un eveniment catalizator, cu siguranță nu putem să zicem noi.

 

– Ce efect a avut ordonanța asupra businessului?

– E (o taxă de, n.r.) 3% pe venituri. În cazul nostru, pe grup am avut un miliard de euro consolidat în toate țările, Ungaria, Spania. Și se aplică doar la servicii din te­le­comunicații, adică alte servicii, de exemplu energia, nu sunt subiect al taxei. Deci, din cauza aceasta, taxa o estimăm în zona 18-20 de milioane de euro. Deci nu este un cost atât de mare, după cum ați spus dum­neavoastră, este un cost în plus, dar o afacere merge mai departe.

 

DESPRE CREȘTEREA DE TARIFE

– Creșterea de tarife pe care ați aplicat-o la începutul acestui an a mai compensat din impactul ordonanței?

– Nu ordonanța ne-a dus spre majorare. Ma­jorarea cumva bătea la ușă. De zece ani, noi nu am mai schimbat prețurile la serviciile de bază în România. Ultima mo­di­ficare a fost în perioada martie-februarie 2009. Și atunci, în contextul crizei financiare, când am avut acea depreciere rapidă a leului de 30-40% față de euro. Între timp, multe s-au schimbat în România. Inflația, cumulată doar în perioada aceasta, a fost 25%. Au fost elemente de cost care au cres­cut între timp. Cred că nu putem să nu vor­bim de salarii. Doar în ultimii doi ani, presiunea pe salarii în toată economia a fost de aproximativ 10%. Noi am fost afec­tați în ritm cu piața sau poate un pic mai în fața pieței. În plus, costurile cu infrastructura, chiria de stâlpi, cu energia, cu conținutul – programe locale cum sunt Pro TV, Antena, Kanal D – sunt exprimate în euro.

 

– Ați fi crescut prețurile chiar dacă nu era ordonanța?

– Da. Discuția internă de creștere de pre­țuri e de câțiva ani. Sigur am fi crescut pre­țurile. Știți ce a grăbit decizia? Începutul anului. Pentru că și la începutul anului trecut am discutat, și acum doi ani, la înce­putul anului am discutat.

 

– Și creșterea procentuală cât a fost?

– Creșterea procentuală la nivel de România a fost de aproximativ 5%. Cum ziceam, am crescut prețurile și în Ungaria. Acolo, creșterea a fost în jur de 4,3%.

 

DESPRE DIGI 24

– S-a speculat că restrângerea activității trustului de presă are drept cauză tot ordo­nanța. Cum comentați?

– Nu are nicio legătură. Noi gândim lucrurile puțin diferit, pentru că în portofoliul Digi sunt mai multe produse. E și Digi Sport, care istoric a fost primul. E și Digi 24, avem și produsele tematice precum FilmNow, și documentarele Digi World, Digi Life sau Digi Animal World. Mai sunt televiziunile de muzică. Mai este segmentul de radio. Nu suntem atât de vizibili cum e Pro TV, cum e Antena, dar, în sine, portofoliul este foarte mare. În cadrul acestuia, Digi 24, istoric, a fost segmentul care a avut cumva cele mai mari investiții, cele mai mari costuri operaționale, însă venituri insuficiente. Venituri din publicitate. Postul nu a vân­dut publicitate deloc în primii trei-patru ani. De doi–trei ani, noi vindem publicitate. Dar, și așa, este o pro­blemă econo­mică. Și atunci, tot ce se în­tâmplă la postul Digi 24 este 100% o decizie internă de a optimiza structura de cos­­turi și de a face canalul, dacă nu pro­fitabil, să nu fie perdant. Alte motivații nu avem.

 

– Știți că se speculează foarte mult că Digi a avut momente în care s-a întors spre pu­tere editorial, că a început să facă compromisuri, că a scos articole de pe site, că a avut invitați „nepotriviți“.

– Dacă vă referiți la articole, nu am fost la curent eu. Nu aș putea să comentez eu. În legătură cu invitații, aici, din nou, politica noastră este să invităm tot spectrul. Și faptul că a venit cineva la televiziune acum și nu a mai fost înainte, cred că este doar de­cizia celor care au venit la noi, pentru că invitații către toate spectrele politice au fost date de colegii noștri, pentru că asta le-am cerut expres tot timpul. Cred că sunt schimbări și în societate, și în sfera media, și atunci poate că alți analiști media sau presa le-au interpretat ca și când ar fi o schimbare la noi. La noi, sincer, nu a fost nicio schimbare. Avem invitații des­chise către toți reprezentanții tuturor partidelor politice și sunt deschise permanent. Și mi se pare și corect.

 

– Digi 24 era totuși perceput ca unul dintre principalele posturi de opoziție…

– Sintagma „de opoziție“, eu nu aș vrea să mi-o asum și nici Digi 24 nu a fost creat cu scopul de a fi pro-putere sau anti-putere sau de opoziție, cum ați zis dumnea­voastră. Noi, când discutăm cu jurnaliștii noștri și colegii noștri din Digi24, singura cerință pe care o repetăm de fiecare dată este ca postul să fie echilibrat și independent. Și atunci, faptul că dumneavoastră îl catalogați de opoziție e un minus pentru noi. Noi nu ne-am dorit și nu ne dorim să avem în portofoliu un post de opoziție. Ne dorim un post echidistant, un post care informează oamenii. Eu nu pot să contrazic ceea ce ziceți dumneavoastră. Eu vă zic ce dorim noi să facem.

 

 

FINANȚISTUL

Serghei Bulgac, originar din Republica Moldova, a ajuns în 2015 CEO al RCS&RDS, la 38 de ani. Anterior, a parcurs o carieră de consultanță și s-a ocupat de finanțele gru­pului de comunicații.

 

  • PRIMII PAȘI. Serghei Bulgac a absolvit Academia de Studii Economice din București și deține o diplomă INSEAD de Master în Administrarea Afacerilor. La început de carieră, a fost analist de cercetare la compania de brokeraj Eastbrokers.
  • CONSULTANT. Are primele contacte cu RCS&RDS în calitate de consultant financiar din partea EPIC (European Privatization and Investment Corporation), pentru atragerea unei finanțări. În cele din urmă, chiar societatea de investiții a EPIC devine unul dintre acționarii grupului de comunicații.
  • DE LA CFO LA CEO. A devenit directorul financiar al RCS&RDS pe 6 ianuarie 2003, când avea doar 27 de ani. Își amintește că interviul de angajare l-a ținut cu Alexandru Oprea, longevivul CEO al companiei pe care Bulgac însuși avea să îl înlocuiască, 12 ani mai târziu.
  • Dosarul. În anul 2017, la o zi după lista­rea Digi, compania-mamă a RCS&RDS, cari­era lui Bulgac este pusă în pericol de deschiderea unui dosar penal privind drepturile de televizare pentru meciurile de fotbal din Liga I. La începutul acestui an, Bulgac a fost achitat în primă instanță.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

După studiile în Filosofie, Bianca Dobrescu intră în presa economică. Mai întâi lucrează la ziarul Bursa, pe urmă la Business Cover, Forbes, Capital, Leaders Reunited și ulterior în cadrul ziarului Adevărul. La NewMoney acoperă subiecte legate de lumea antreprenorială.