Indicele NewMoney: Cum s-a schimbat harta rutieră și feroviară din România în ultimele trei decenii

Andreea Neferu 30/11/2017 | 13:35 Financiar
Indicele NewMoney: Cum s-a schimbat harta rutieră și feroviară din România în ultimele trei decenii

Acest articol apare în numărul 28 (20 noiembrie – 3 decembrie) al revistei NewMoney

Harta infrastructurii de transport din România s-a schimbat în ultimele trei decenii, însă nu neapărat pe măsura așteptărilor. Avem mai multe drumuri publice și câteva sute de kilometri în plus de auto­străzi, în schimb rețeaua de căi ferate a pierdut kilometri pe traseul 1990prezent.

Dacă rețeaua de infrastructură rutieră a crescut cu puțin peste 13.000 de kilometri de drumuri publice după 1990, dintre care puțin peste 600 de kilometri au fost autostrăzi, când vine vorba de transportul feroviar, cuvântul- cheie care descrie situația din ultimii aproape 30 de ani este involuție, având în vedere că aproape 600 de kilometri de cale ferată au „dispărut“ din statistica infrastructurii locale.

În acest context, nu e de mirare că infrastructura din România este de­­fi­­ci­­ta­­ră, pla­sându-se mereu în mij­­lo­­cul criticilor venite din par­­tea opiniei publice, dar și a investitorilor străini și a an­­tre­­pre­­no­­­­­­rilor.

Chiar dacă s-au cheltuit miliarde de euro pentru construcția de drumuri, momentan România are doar circa 750 de kilometri de autostrăzi, iar în continuare există drumuri naționale de pământ (15 kilometri la finalul anului trecut), potrivit datelor de la Ins­titutul Național de Statistică. Ro­­mânia are în acest moment o densitate de auto­­străzi de doar 3,8 centimetri pe cap de locui­­tor, arată calculele anterioare ale New­­Mo­­ney. Acest indicator pla­­sea­­­ză România pe ultimul loc la nivelul Uniunii Eu­­ropene, fiind întrecută inclusiv de țări precum Bulgaria și Slovacia.

Punând lupa asupra întregii rețele de șosele publice, trebuie menționat că din totalul de peste 86.000 de kilometri, 17.600 de kilometri sunt drumuri naționale (inclusiv autostrăzi), iar restul – drumuri județene și comunale.

Pe de altă parte, calea ferată a fost cata­logată de mai mulți miniștri ai transporturilor ca fiind „cenușăreasa“ infrastructurii româ­nești, mai ales că din cei aproape 11.000 de kilometri de linii ferate, doar 4.000 de kilometri sunt electrificați. Un indicator elocvent al situației dezastruoase din transportul feroviar este întreruperea circulației directe a trenurilor pe ruta București–Giurgiu, după ce podul de peste râul Argeș, din apropierea localității Grădiștea, s-a prăbușit în 2005 în urma unor viituri. Nici până acum podul nu a fost reconstruit, astfel că distanța pe care trebuie să o parcurgă trenurile între Capitală și Giurgiu este acum dublă. Abia recent, statul a semnat un contract pentru studiul de fezabilitate afe­rent modernizării liniei București–Giurgiu și, implicit, refacerii podului de la Grădiștea.

 

Cifre alarmante

Dezvoltarea infrastructurii românești a fost mereu considerată o prioritate de guvernele care s-au perindat în ultimele decenii la Palatul Victoria. În realitate însă, lucrurile au stat altfel.

  • 15 kilometri de drumuri naționale de pământ existau la finalul anului trecut în România, potrivit Institutului Național de Statistică.
  • 240 de kilometri de autostrăzi se află în prezent în lucru în România, potrivit calculelor NewMoney.
  • 600 de kilometri de căi ferate au dispărut din rețeaua românească feroviară în ultimele aproape patru decenii.
← Close