Indicele NewMoney: Cum s-a schimbat harta rutieră și feroviară din România în ultimele trei decenii

Acest articol apare în numărul 28 (20 noiembrie – 3 decembrie) al revistei NewMoney

Harta infrastructurii de transport din România s-a schimbat în ultimele trei decenii, însă nu neapărat pe măsura așteptărilor. Avem mai multe drumuri publice și câteva sute de kilometri în plus de autostrăzi, în schimb rețeaua de căi ferate a „pierdut“ kilometri pe traseul 1990–prezent.

Dacă rețeaua de infrastructură rutieră a crescut cu puțin peste 13.000 de kilometri de drumuri publice după 1990, dintre care puțin peste 600 de kilometri au fost autostrăzi, când vine vorba de transportul feroviar, cuvântul- cheie care descrie situația din ultimii aproape 30 de ani este involuție, având în vedere că aproape 600 de kilometri de cale ferată au „dispărut“ din statistica infrastructurii locale.

În acest context, nu e de mirare că infrastructura din România este deficitară, plasându-se mereu în mijlocul criticilor venite din partea opiniei publice, dar și a investitorilor străini și a antreprenorilor.

Citește si

Chiar dacă s-au cheltuit miliarde de euro pentru construcția de drumuri, momentan România are doar circa 750 de kilometri de autostrăzi, iar în continuare există drumuri naționale de pământ (15 kilometri la finalul anului trecut), potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică. România are în acest moment o densitate de autostrăzi de doar 3,8 centimetri pe cap de locuitor, arată calculele anterioare ale NewMoney. Acest indicator plasează România pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene, fiind întrecută inclusiv de țări precum Bulgaria și Slovacia.

Punând lupa asupra întregii rețele de șosele publice, trebuie menționat că din totalul de peste 86.000 de kilometri, 17.600 de kilometri sunt drumuri naționale (inclusiv autostrăzi), iar restul – drumuri județene și comunale.

Pe de altă parte, calea ferată a fost catalogată de mai mulți miniștri ai transporturilor ca fiind „cenușăreasa“ infrastructurii românești, mai ales că din cei aproape 11.000 de kilometri de linii ferate, doar 4.000 de kilometri sunt electrificați. Un indicator elocvent al situației dezastruoase din transportul feroviar este întreruperea circulației directe a trenurilor pe ruta București–Giurgiu, după ce podul de peste râul Argeș, din apropierea localității Grădiștea, s-a prăbușit în 2005 în urma unor viituri. Nici până acum podul nu a fost reconstruit, astfel că distanța pe care trebuie să o parcurgă trenurile între Capitală și Giurgiu este acum dublă. Abia recent, statul a semnat un contract pentru studiul de fezabilitate aferent modernizării liniei București–Giurgiu și, implicit, refacerii podului de la Grădiștea.

Cifre alarmante

Dezvoltarea infrastructurii românești a fost mereu considerată o prioritate de guvernele care s-au perindat în ultimele decenii la Palatul Victoria. În realitate însă, lucrurile au stat altfel.

15 kilometri de drumuri naționale de pământ existau la finalul anului trecut în România, potrivit Institutului Național de Statistică.
240 de kilometri de autostrăzi se află în prezent în lucru în România, potrivit calculelor NewMoney.
600 de kilometri de căi ferate au dispărut din rețeaua românească feroviară în ultimele aproape patru decenii.

Andreea Neferu

A debutat în presa scrisă în urmă cu opt ani. În 2013, a absolvit cursurile programului de pregătire intensivă în jurnalism „Economic and Political Reporting from Southeast Europe”, organizat la Londra și la Berlin de agenția de presă Reuters, iar în 2015 a participat la cursurile școlii de vară Online and Multimedia Journalism, organizată de Deutsche Journalistenschule la Munchen. În 2013, a câștigat premiul „Florin Petria” pentru jurnalism economic, iar în 2015 a fost unul dintre laureații concursului Tânărul Jurnalist al Anului, secțiunea Economie. Anterior, Andreea a lucrat la Ziarul Financiar. În prezent, la NewMoney, Andreea acoperă din punct de vedere editorial domeniile construcții și imobiliare.