Indexul normalității

Când ne vom întoarce la „normalul“ de dinaintea pandemiei? Este o întrebare prezentă în mințile tuturor încă din martie 2020, momentul în care economia mondială lua o pauză. Jurnaliștii de la pu­bli­cația britanică The Economist s-au gândit să dea un răspuns științific, pe baze statistice, la stresanta chestiune. Au construit „un indice al normalității“ care se actualizează o dată pe săptămână în funcție de evoluția principalelor domenii pe care le monito­rizează.

În mare, indexul acoperă trei sfere importante de activitate. În cazul primeia (transport și călătorii), elementele analizate sunt aglomerația din marile orașe și numărul de zboruri interne și internațio­nale. Cea de-a doua (recreere și divertisment) poate fi măsurată din perspectiva numărului de ore petrecute în afara locuinței, veniturile cinematografelor, precum și gradul de prezență la evenimentele spor­tive. În sfârșit, cea de-a treia (retail și muncă) este relevantă prin traficul din magazine și gradul de ocu­pare al clădirilor de birouri.

Cei de la The Economist au folosit date care reflectă activitatea din primele 50 cele mai mari economii ale lumii. Acestea, cumulat, generează 90% din PIB-ul global și înglobează 76% din populația planetei. Ca mod de raportare, indicele care reflectă situația imediat prepandemică reprezintă 100. Cum stau lucrurile în fiecare sector în parte?

RĂU ȘI BINE. De departe, cei mai afectați rămân companiile aeriene, cinematografele și organizatorii de evenimente sportive. Acestea din urmă și-au revenit în proporție de doar 20% față de martie 2020 și să ne gândim cum ar fi arătat acest procent dacă nu ar fi fost organizat Campionatul European de fotbal. Cinematografele funcționează la 30% din parametrii anteriori pandemiei, iar jurnaliștii de la The Economist își pun întrebarea dacă aceste businessuri se vor mai întoarce vreodată la performan­țele inițiale. (Aici e interesant faptul că, în cazul

Chinei, Anul Nou a adus o explozie a consumului de filme, după care lucrurile s-au temperat.) Tot cam la aceiași parametri scăzuți funcționează și industria aviatică, restricțiile de călătorie și teama de contaminare ținând în continuare bună parte din avioane la sol.

Cu totul diferit arată tabloul general când anali­zăm situația birourilor și a lanțurilor de retail. Acestea din urmă se află aproape la același nivel ca înainte de pandemie, nu doar datorită boomului din comerțul online, ci și creșterii traficului în rețelele de magazine tradiționale. Utilizarea spațiilor de birouri s-a recuperat în proporție de 80%, un procent paradoxal având în vedere că o bună parte dintre angajați continuă să lucreze într-un regim hibrid: și de acasă, și de la birou. Apropo de cele două domenii de activitate, indicele care reflectă timpul petrecut în afara locuinței este aproape de nivelul de dinaintea pandemiei. Cât despre transportul public și traficul rutier, indicele arată valori ridicate: 84, respectiv 69.

STĂM BINE. Cât de aproape este România de normalitatea de dinainte de martie 2020? În mod sur­prinzător, țara noastră se află mult peste media statelor analizate – indicele general este de aproape 70. De asemenea, România se află în rândul statelor care continuă să facă progrese importante în drumul către normalitate.

Media noastră este atât de bună datorită mai multor factori. Traficul aerian pare să-și fi revenit mult mai mult decât în cazul altor țări. Aici, indicele nostru este în jur de 70, față de o medie globală de 34. De asemenea, indicele care reflectă prezența la evenimentele sportive este foarte ridicat în comparație cu media – asta și pentru că România s-a numărat printre țările-gazdă ale Campionatului European de fotbal.

În plus, timpul pe care îl petrecem noi în afara locuinței a depășit nivelul prepandemic. Bloca­jele din trafic de pe Autostrada Soarelui, de pe Valea Prahovei sau din marile orașe par să certifice constatarea publicației financiare britanice. În rest, atunci când vine vorba de retail și de muncă, comportamentul local nu indică deviații majore față de media globală.

Dacă e să analizăm extremele, la sfârșit de iulie, singurul loc care avea un indice ge­neral mai mare de 100 era Hong Kong. Poate deloc întâmplător, având în vedere că în această regiune au fost luate măsuri foarte eficiente pentru combaterea pandemiei. La celălalt pol se situa Malaysia, stat care se confrunta cu un val foarte agresiv al noii va­riante Delta.

Desigur, întreaga imagine de mai sus ar putea arăta diferit în viitorul apropiat, în condițiile în care venirea în toamnă a celui de-al patrulea val al pandemiei pentru mulți a devenit o certitudine, iar pentru alții (Franța este un exemplu în acest sens) – chiar o realitate. Din cele remarcate până acum, noua va­riantă Delta a virusului este mult mai contagioasă decât cele anterioare, ceea ce ar putea duce la o schimbare radi­cală a situațiilor statistice peste noapte.