„Încet, dar sigur“, deviza sub care s-a dezvoltat regiunea Nord-Vest

Anul trecut, economia Regiunii de dezvoltare Nord-Vest (care cuprinde județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj) a înregistrat un avans de 7,4% din PIB, peste media națională de 6,9%. Cu un PIB pe cap de locuitor de 7.800 de euro în 2016, aceasta este a patra cea mai „bogată” de la nivel național, reiese din datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Privind în context, PIB-ul pe cap de locuitor este de 88,3% din media națională, însă de doar 26% din media europeană.

Acest articol a apărut în numărul 49 (24 septembrie – 7 octombrie) al revistei NewMoney

Cele șase județe care formează această regiune de dezvoltare aveau la începutul anului o populație totală de aproximativ 2,6 milioane de locuitori, respectiv 13,1% din populația României, în ușoară scădere față de anii anteriori. Circa 16.000 de persoane au „ieșit“ din statisticile regiunii Nord-Vest în perioada 2016-2018, în con­dițiile în care populația României a scăzut cu aproape un sfert de milion de persoane în acest interval, arată datele Institutului Național de Statistică (INS).

TEHNOLOGIA DE BAZĂ. Numărul mediu de angajați din Nord-Vest a crescut cu circa patru procente anul trecut, ajungând la 676.000 de persoane. Cu toate că salariile s-au majorat cu peste 16% în 2017, câș­tigul salarial mediu net lunar a ajuns la doar 2.179 de lei, respectiv 91,8% din media națională. Asta în condițiile în care regiunea se confruntă cu o acută criză de personal. Rata șomajului a scăzut anul trecut la 2,8%, al treilea cel mai mic nivel din țară, după cel din București (1,4%) și cel din regiunea Vest (2,2%). Dintr-un stu­diu ManpowerGroup reiese că previziunea netă de angajare (diferența dintre procentul de angajatori care anticipează o creș­tere a numărului de angajați în trimestrul următor și procentul de angajatori care prevăd o scădere a totalului acestora în următoarele trei luni) pentru regiunea Nord-Vest este de 18% în ultimul trimestru al anului. Iar deficitul de angajați se re­simte în special în sectoarele economice cu o valoare adăugată mare. Din estimările Asociației pentru Industrie Electronică și Software, doar Cluj-Napoca, oraș care și-a câștigat supranumele de Silicon Valley al României, ar mai avea nevoie de cel puțin 11.000 de specialiști în domeniu pentru a sprijini acest sector în plin avânt în regiunea Nord-Vest.

De remarcat că, potrivit unui studiu ARIES Transilvania, numărul companiilor de IT din Cluj-Napoca a crescut cu peste 75% în 2016 față de 2011, o rată care nu ia însă în calcul și noile companii apărute ca urmare a Start-up Nation. În cele 1.235 de companii din IT din Cluj-Napoca lucrează 14.036 angajați, reprezentând 8,7% din total salariaților din municipiul de pe Someș (care însemnau 161.610 persoane la nivelul anului 2016, conform datelor INS). Astfel, 1 din 11 angajați clujeni lucrează în IT. Dacă ar fi luate în calcul și alte forme de colaborare (PFA, microîntreprinderi), nu­mă­rul clujenilor care lucrează în IT de­pă­șise 20.000 de persoane în anul 2016.

Însă nu doar lupta pentru „creierele“ din IT este mare, în condițiile în care întreaga regiune are probleme atunci când vine vorba despre recrutare. Clujeanul Cristian Nechita-Rotta, cofondatorul producăto­ru­lui de etichete Sunimprof Rottaprint, spune că „una dintre principalele dificul­tăți cu care ne confruntăm, probabil la fel ca multe alte companii, este să găsim re­sursa umană pregătită pentru domeniul în care activăm. În cazul domeniului tipografic, întâmpinăm deseori probleme de recrutare în special în zona specializărilor tehnice, precum ingineri, tehnicieni, tipografi flexografi sau chiar vânzători spe­cializați, care este necesar să aibă sau să dobândească cunoștințe tehnice despre procedeele de tipar, utilaje sau materii prime“. Punctual, pentru Sunimprof Rotta­print, soluția a venit – parțial – de la inves­tiția în tehnologii performante care să le asigure optimizări de flux, automatizări și robotizări. Astfel, angajații vor putea fi direcționați către alte sarcini care să le evidențieze abilitățile și deprinderile. „Acestea sunt principalele lucruri care, în opinia mea, ar trebui să se schimbe în viitorul apropiat pentru a asigura o dezvoltare economică și mai puternică în zonă“, crede Cristian Nechita-Rotta.

NEVOIA DE INFRASTRUCTURĂ. Schimburile comerciale ale județelor din nord-vestul țării reprezintă în jur de 10% din schimburile comerciale totale ale Româ­niei. La fel ca la nivel național, importurile sunt și în acest caz mai mari decât exporturile, arată datele INS. Anul trecut, valoa­rea celor dintâi a fost de circa 7,3 miliarde de euro (9,6% din importurile totale), în vreme ce mărfurile exportate au fost în valoare de 6,9 miliarde de euro (11,1% din total). Anul trecut, campio­nul regiunii din punct de vedere al exporturilor a fost județul Bihor (cu 1,7 miliarde de euro), urmat de Cluj (cu 1,5 miliarde de euro) și Maramureș (cu 1,3 mili­arde de euro).

Din punct de vedere al infrastructurii, regiunea este ocolită de drumurile de mare viteză. Câțiva zeci de kilometri de autostradă străbat de la nord la sud județul Cluj, aceștia făcând parte din pro­iectul abandonat al Autostrăzii Transilvania (A3). Anul viitor ar urma să fie fina­lizată și o porțiune de drum care va lega Turda de Sebeș, respectiv de Autostrada A1, care tranzitează România de la Vest la Est. În stadiu de planificare se mai află și un drum de mare viteză de la Cluj-Napoca la Vama Borș (Oradea). „În ceea ce pri­vește infrastructura, este necesară dezvoltarea rutelor de acces către nord-vestul țării, atât intern, din celelalte zone urbane mari din România, dar mai ales extern, astfel încât să creăm noi oportunități de business și relații de colaborare cu parteneri occidentali“, explică și Mircea Turdean, director general al producătorului clujean de cosmetice Farmec.

Regiunea pare a fi mai bine conectată pe „calea aerului“. Aeroportul din Cluj-Na­poca este al doilea cel mai mare din România, după cel din Otopeni, din punct de vedere al traficului de pasageri, cu aproape 2,7 milioane de clienți anul trecut. Din urmă vin și cele din Oradea (al nouălea cel mai tranzitat din România, cu peste 162.000 de pasageri în 2017) și din Satu Mare (cu 60.700 de pasageri, de peste trei ori mai mulți decât în 2015).

Pe lista celor mai mari companii din regiune se află, deopotrivă, businessuri mul­ti­­naționale și antreprenoriale: Celestica (Bihor), TenarisSilcotub (Sălaj), Leoni (Bistrița-Năsăud), Eaton și Aramis (Mara­mureș), DRÄXLMAIER Group și Unicarm (Satu Mare), respectiv MOL, Fujikura Automotive România sau Banca Transilvania (Cluj).

100 de idei pentru România

Într-un an de mare încărcătură istorică, revista NewMoney, în parteneriat cu Romanian Business Leaders, organizează un proiect special prin care va ajunge în cele mai importante orașe din țară cu evenimente dedicate antreprenorilor.

• SOLUȚII DIN TOATĂ ȚARA. Sub un numitor comun, „Centenar 2018 – 100 de idei pentru România“, această suită de evenimente își propune să centra-lizeze de la antreprenorii din întreaga țară posibile soluții pentru eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni și dintre România și Uniunea Europeană. Soluții pe care NewMoney le va centraliza și le va pune pe masa autorităților, având convingerea că experiența mediului local de afaceri poate da greutate procesului de elaborare a unei strategii naționale și regionale.
• URMĂTOAREA OPRIRE. După evenimentele de la București, Iași, Râmnicu Vâlcea, Brașov și Constanța, pe 28 septembrie vom fi prezenți la Cluj-Napoca, alături de mediul de afaceri din regiunea de Nord-Vest.

FOTO: Guliver / Getty Images