Încă un record al dobânzilor la credite. Când se va opri tăvălugul scumpirilor

ROBOR la trei luni, indicator în funcție de care sunt calculate ratele la creditele de consum în lei, a urcat miercuri la 2,73% pe an, în vreme ce ROBOR la șase luni, care determină nivelul împrumuturilor ipotecare, s-a situat la 2,87% pe an, reiese din datele publicate de Banca Națională a României (BNR).

ROBOR se află la cel mai ridicat nivelul de la jumătatea anului 2014. ROBOR la trei luni a crescut cu 7,4% în doar două zile, în vreme ce ROBOR la șase luni s-a apreciat cu 9,1% de la începutul săptămânii. Față de începutul anului, indicatorul la trei luni a crescut cu 33,1%, iar cel la șase luni cu 26,9%, reiese din calculele NewMoney pe baza datelor băncii centrale. Dobânda la cele mai multe credite nou acordate, în lei, este formată din ROBOR plus marja băncii. Ca urmare a creșterii dobânzilor, pe leu există o presiune de apreciere. De asemenea, din datele BNR reiese că dobânda medie la stocul de credite în lei acordate populației a crescut de la 7,1% în ianuarie la 7,3% în martie, în vreme ce la creditele noi, dobânzile medii au crescut de la 7,6% la 8% pe an.

Creșterea puternică a celor doi indicatori vine după decizia de luni a Consiliului de Administrație al băncii centrale, de a continua ciclul de întărire a politicii monetare, prin creșterea dobânzii-cheie de la 2,25% pe an la 2,5% pe an. Referința BNR este cea care ”dă tonul” dobânzilor practicate de băncile comerciale, aceasta fiind dobânda la care băncile se împrumută de la BNR.

”Noi suntem sigur că ținând inflația sub control dobânzile nu se vor duce foarte sus”, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu luni, la briefingul de presă care a avut loc după ședința boardului.

Guvernatorul a precizat că dobânzile nu ar trebui să crească foarte mult dacă banca centrală va reuși să readucă inflația către nivelul de 3%.

Banca Națională a decis luni majorarea dobânzii-cheie, după ce la precedenta ședință a CA-ului s-a decis menținerea nivelului de 2,25% pe an, spre surprinderea analiștilor. Butonul de pauză, a explicat Isărescu, a fost acționat din mai multe motive, unele legate de incertitudinile de la nivel european, unde Banca Centrală Europeană a decis să amâne încheierea programului de relaxare cantitativă, cel care a ținut dobânzile din zona euro sub sau aproape de zero în ultimii ani. Dacă România ar fi mărit prea mult dobânzile, am fi putut deveni ținta unor intrări speculative de capital, lucru pe care banca centrală a încercat să-l evite.

Dobânda de referință a mai fost majorată și în primele două ședințe de politică monetară din acest an. Analiștii consideră că BNR mai are spațiu pentru o continuare a ciclului de întărire a politicii monetare, decizie care ar putea afecta creșterea economică a României.

”Creşterea inflaţiei a necesitat majorări ample ale ratei politicii mone­tare, cu efecte asupra mediului economic”, a explicat Isărescu la o întâlnire în Parlament.

În ceea ce privește relația băncii centrale cu Guvernul, guvernatorul a precizat luni că ”dânșii spun ce vrea votul popular, noi spunem ce vrea economia. Credeți că este așa de ușor să împaci aceste două lucruri?”.