Înapoi în viitor: vom ajunge să înlocuim carburanții auto cu deșeuri textile

Mimi Noel 03/03/2017 | 18:12 Global
Înapoi în viitor: vom ajunge să înlocuim carburanții auto cu deșeuri textile

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Munții de haine vechi care sfârșesc în depozitele de deșeuri s-ar putea tran­s­­­forma într-un material necon­ven­­țio­­nal mai rezistent, care nu se moto­to­­leș­­­­te și, pe deasupra, este ecologic. Sau pot ajunge sub formă de etanol direct în rezervorul de combustibil al mașinii. Depinde ce alegeți.

La finalul filmului „Înapoi în viitor“, omul de știință Emmett „Doc“ Brown reapa­­re în vehiculul DeLorean cu care că­lă­torește în timp grație unui reactor special, Mr. Fusion, un soi de dis­pozitiv (a)mestecă-tot alimentat de un combustibil obținut prin reci­clarea a diverse obiecte aruncate la gu­noi. Ei bine, în viața reală, există deja o companie din Japonia care lucrează la un proiect si­­milar și care chiar a cumpărat o replică a vehiculului din film pentru a-și promova inovația.

Jeplan lu­­crea­­ză încă la o soluție ca­pabilă să extragă fibra de bumbac din hainele uzate și să o transforme apoi în combustibil. Po­tri­vit calculelor celor de la Jeplan, din­tr-o tonă de haine vechi se pot scoate cam 700 de litri de etanol, scutind te­ren și re­sur­se de apă de care ar fi nevoie pentru a cultiva cereale.

Și aceeași companie are în proiect dezvoltarea unei tehnologii care reci­clează poliester. Vestea bună este că po­liesterul este folosit pe scară largă în producția mondială de haine – circa 60%, potrivit estimărilor celor de la Jeplan. În plus, folosirea lui în com­binație cu alte materiale reduce costurile de pro­ducție, hainele devin mai rezistente și nu se mai mototolesc așa ușor. Așadar, are toate atributele de a deveni o resursă valoroasă ce poa­te fi refolosită în producerea hainelor noi.

Dacă reciclarea plasticului, hârtiei și metalelor a devenit ceva obișnuit, o mare parte din hainele produse anual în lume ajung în depozitele de deșeuri sau în incineratoare. „Doar 10% din hainele vechi sunt reciclate, în special cele de mâna a doua. Este o realitate descura­jantă, dar valabilă cam în toate țările“, spune Masaki Takao, cofondator și CEO al Jeplan.

Cu aceste cifre în minte, Takao și echi­­­pa pe care o conduce s-au apucat de treabă. Lucrează la dezvoltarea unei tehnologii capabile să extragă fibrele de poliester din haine prin distilare multiplă și mai multe cicluri succesive de evaporare. Procesul generează cam jumătate din cantitatea de dioxid de carbon pe care o elimină procedeul de producție de la zero al hainelor. Partea cea mai dificilă este atingerea unui grad înalt de purificare a poliesterului, mărturisește Takao. „Nimeni nu prea face ce încercăm noi, tocmai pentru că este atât de dificil“, adaugă el.

haine_japonia_getty_newmoney
FOTO: Guliver / Getty Images

 

PRIMII PAȘI. Cofondatorul Jeplan a re­nunțat la studii pentru a fonda compania în 2007, împreună cu Michihiko Iwamoto, vânzători de textile pentru angrosiști. Jeplan a colaborat cu Universitatea Osaka pentru a dezvolta tehnologia care reciclează bumbacul din țesătura hai­ne­lor.

A început ope­rațiunile comerciale în 2010, cu servicii de consultanță în materie de reciclare pentru clienți precum Mitsubishi sau NTT Docomo. De la înființare, Jeplan a reușit să atragă aproape 13 milioane de do­lari, printre investitorii care au pariat pe ea numă­rându-se Docomo și fondul de capital de risc Jafco.

În filmul „Înapoi în viitor“, Doc Brown (interpretat de actorul Christopher Lloyd) îl alimenta pe Mr. Fusion doar cu coji de banană și cu cutii de bere. Tehnologia celor de la Jeplan are însă nevoie de o fabrică în toată regula. Amplasată în sudul insulei Kyushu, vii­toarea fabrică, aflată acum în con­strucție, va avea o capacitate de proce­sare de 2.000 de tone de haine pe an, iar operațională va fi din vara aceasta. Până când fabrica va porni, cei de la Jeplan fac deja stocuri de haine vechi.

Pentru promovarea eforturilor de reciclare, Takao a comandat chiar o re­pli­că pe o scară de 1:1 a vehiculului DeLorean din film. A trebuit să trimită o cerere celor de la Universal Pictures, pro­ducătorii filmului, pentru ca studio­ul să-i poată vinde mașina și, odată cu ea, drepturile de promovare. Antreprenorul nu a comunicat nota finală pentru acest demers, dar doar aducerea mașinii în Japonia cu avio­nul a costat aproape 44.000 de dolari.

DeLorean va bate drumurile Japoniei de la un centru comercial la altul pentru a promova ceea ce face Jeplan. Pen­tru a putea concura cu tehnologiile conven­ționale de producție a hainelor, compania are nevoie să proceseze 30.000 de tone de haine din poliester pe an. Takao speră că DeLorean va atrage atenția oamenilor care astfel vor afla de tehnologia celor de la Jeplan și vor dona haine.

Totodată, au fost amplasate cutii imense de reciclare a hainelor vechi în 2.100 de locuri din întreaga țară și în centre comerciale. Jeplan a făcut și parte­ne­riate speciale – cu proprietarul retailerului Muji, Ryohin Keikaku, și cu Seven&I Holdings, compania care ope­rează brandul 7-Eleven. Intențio­nează să atragă de partea sa și o serie de crea­tori de haine și, în cele din urmă, să reușească să vândă produ­că­torilor din industria tex­tilă haine fă­cute din material reciclat.

Nu în ultimul rând, Jeplan este în discuții și cu branduri sportive și cu echipe de fotbal din întreaga lume pentru acest gen de parteneriate. Takao crede că baza mare de fani poate fi o opor­tunitate foarte mare pentru firma sa. Echipamentele sportivilor au o mare cantitate de poliester, ceea ce le face perfecte pentru reciclare în fa­brica celor de la Jeplan. „Este dificil să-i convingi pe consumatori de sinceritatea demersului sau povestindu-le despre protecția mediului, dar vor intra în joc dacă le propui ceva amuzant“, spune cu convingere Takao.

„Făcând acest gen de evenimente, sperăm totuși să inducem o schimbare culturală în comportamentul oamenilor și să înceapă să recicleze“, mai adaugă el.

Mesajul lui Takao este simplu: reci­clarea poliesterului din haine poate reduce semnificativ cantitățile enorme de haine aruncate care sfârșesc în depozi­tele de deșeuri, dar și cantitatea de sub­stanțe chimice folosite în mod curent de tehnologia actuală de fabricare a hai­nelor.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Puterea poliesterului” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Visul de o viață al lui Michihiko Iwamoto (51 de ani) a fost să conducă propria mașină DeLorean care să funcționeze pe combustibil din haine reciclate.[/vc_column_text][vc_column_text]

  • CAPITALUL. De la înființare, Jeplan a reușit să atragă aproape 13 milioane de dolari, printre investitori figurând și un fond de capital de risc, Jafco.
  • POLIESTER. Mai bine de jumătate dintre hainele produse în toată lumea conțin, în proporții diferite, poliester în țesătură. Combinată cu alte materiale, folosirea poliesterului reduce costu-ri-le de producție, hainele devin mai rezistente și nu se mai mototolesc așa ușor.
  • NECONVENȚIONAL. Jeplan construiește o fabrică unde poliesterul este extras din hainele vechi, purificat și apoi vândut producătorilor de haine. Fabrica va func-ționa din vara aceasta și va putea procesa 2.000 de tone de haine vechi pe an. Pentru ca modelul de business să se susțină, Jeplan are nevoie să proceseze anual circa 30.000 de tone de haine vechi.
  • ȘI COMBUSTIBIL. Dintr-o tonă de haine vechi procesate cu tehnologia celor de la Jeplan, se pot obține aproximativ 700 de litri de etanol.
  • RECICLARE. La nivel mondial, doar 10% din hainele vechi ajung să fie reciclate, în special cele second-hand.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

 


Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Pavel Alpeyev; adaptare de Mimi Noel

FOTO copertă: Guliver / Getty Images

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.