În vreme ce în SUA mallurile dau faliment „pe capete”, în România acest risc este deocamdată teoretic

NewMoney 26/02/2018 | 11:35 Companii
În vreme ce în SUA mallurile dau faliment „pe capete”, în România acest risc este deocamdată teoretic

Pe o piață în care shoppingul la mall a câștigat un loc de cinste în viața de zi cu zi a românilor și în care consumul este vioara întâi a economiei, pa­ra­doxal, se construiesc mai puține centre comerciale noi. Dar să nu ne gră­bim să tragem concluzii. Mai puțin poate însemna și mai mult.

Acest articol a apărut în numărul 34 (19 februarie – 4 martie) al revistei NewMoney

E o realitate statistică: apetitul marilor dezvoltatori imobiliari pentru investiții în proiecte de centre comerciale – fie ele malluri, galerii sau parcuri de retail – pare că s-a mai diminuat în ultima perioadă. 2017 a fost unul dintre cei mai slabi ani din perspectiva deschiderilor de noi proiecte de retail, cu doar 130.000 de metri pătrați livrați, față de 600.000 în 2008, de exemplu, potrivit companiei de consultanță imobiliară JLL România. Totodată, 2017 a fost primul an din ultimii 15 în care în Bucu­rești nu s-a deschis niciun centru co­mercial nou. Mai mult, în chiar primele zile ale acestui an, industria de retail a mai înghițit un cartof fierbinte, după ce Vitantis Shopping Center – inaugurat în 2008 – a anunțat că își închide porțile.

În ceea ce privește previziunile pentru 2018, se anticipează aproximativ 150.000 de metri pătrați de noi proiecte – echivalentul a sub 5% din stocul actual de spații de retail –, arată JLL Ro­mâ­nia. Iar aceasta în condițiile în care toate celelalte segmente ale sectorului imobiliar – rezidențial, birouri sau logistică – se află într-o perioadă de euforie, bifând record după record la ca­pitolul „noi metri pătrați“.

ACOPERIRE. Stocul de spații de retail modern din România a crescut precum Făt-Frumos în ultimul deceniu, avansând de la doar 904.000 de metri pătrați în 2007 la peste 3,1 milioane de metri pătrați anul trecut. Iar odată ce o mare parte dintre orașele dominante ale țării au fost acoperite de astfel de spații, ritmul de creș­tere al sectorului s-a mai temperat. Totuși, loc pe piață mai există. Raportat la nivel european, România are o densitate de spații comerciale de doar 104 metri pătrați/1.000 de locuitori, aflându-se pe ultimele poziții din perspectiva acestui indicator, arată și cifrele Cushman & Wake­field Echinox, com­panie care acti­vează pe piața de con­sultanță imo­biliară.

Lăsând însă la o parte cifrele și statisticile, puțini dezvoltatori se mai încumetă acum să facă un mall de mari dimensiuni, de peste 70.000 de metri pătrați (AFI Cotroceni are, de exemplu, aproape 90.000 de metri pătrați). „În continuare asistăm la acțiuni prudente ale dezvoltatorilor, care privesc cu mai mare atenție compe­tiția în fiecare oraș și fac analize punctuale privind catchment area (numărul de locuitori rezidenți care vor fi vizitatorii acelui proiect comercial, n.r.) și venitul estimat în zonele previzionate pentru dezvoltare“, explică Doinița Ilie, leasing ma­na­ger retail în cadrul JLL România. Iar în acest peisaj al retailului românesc, urmă­toarele pro­iecte ce se prefigurează pe hartă sunt mai degrabă investiții de mai mici dimensiuni, în special în orașe din provincie. „Dacă până de curând centrele comerciale de dimensiuni mari erau extrem de populare în România și atră­geau anual investiții masive, am început să intrăm într-o nouă eră a retailului mo­dern, care se axează pe proiecte persona­lizate de dimensiuni mai mici, pe proxi­mitate și zone cu densitate mare de locui­tori, precum noile zone rezi­dențiale“, spun și reprezentanții La Strada Street Mall Concept, dezvoltator controlat de oamenii de afaceri israelieni Moshe Turgeman şi Tomer Barhom. Cei doi au ridicat un strip mall în Popești Leordeni și vor să mai construiască două astfel de proiecte în cartierul bucureștean Militari, respectiv la Brașov.

Ca o paranteză, dincolo de astfel de pro­iecte, și jucătorii din comerțul modern cu dominantă alimentară se orientează către noi concepte de magazine, de tip centru comercial. Este și cazul Kaufland, liderul pieței locale de retail modern, cu afaceri de 2,1 miliarde de euro în 2016, care a decis să lanseze – deocamdată doar într-un magazin din București și alte trei din Iași – un proiect ce include un spațiu de cumpărături în exteriorul uni­tății, precum și o zonă de food court cu restaurante, patiserii și cafenele. Un astfel de trend ar putea fi replicat și de alți jucă­tori din comerțul modern. „Există multe orașe sub 100.000 de locuitori în care există potențial de dezvoltare pentru retailerii din zona de food (supermarketuri) împreună cu retaileri discounteri din zona non-food. Acest tip de dezvoltare de retail va fi cu siguranță apetisant în urmă­toarea perioadă pentru dezvoltatorii deja prezenți în piața noastră“, mai spune Doi­nița Ilie.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.