În urmă cu 17 ani, vindea RAV Antivirus către Microsoft. Ce schimbare majoră face Radu Georgescu acum

Ionuț Ancuțescu 03/02/2020 | 10:34 Special
În urmă cu 17 ani, vindea RAV Antivirus către Microsoft. Ce schimbare majoră face Radu Georgescu acum

În urmă cu 17 ani a spus un „da“, dar și un „nu“ companiei lui Bill Gates. Este unul dintre primii investitori în serie. Ce schimbare majoră face Radu Georgescu acum.

Radu Georgescu (52 de ani) e unul dintre puținii oameni de afaceri români care nu se feresc să re­­cu­­noască atunci când o dau în bară. Chiar am putea spune că este un apologet al eșecului, care crede că trebuie privit ca o mare oportunitate de învățare. Iar în cazul său, o astfel de oportunitate dulce-amăruie i-a apărut la sfârșitul anului trecut.

Suma pentru care Radu Georgescu a vâdut RAV rămâne un mister

Cel care în 2003 a populari­­zat industria românească de software pe plan global prin vân­­zarea tehnologiei antivirus RAV către Microsoft a fost cva­­si-absent din prim-planul scenei publice în ultimii doi ani. Sporadic, au apărut ceva in­­for­­ma­­ții legate de intenția sa de a strânge 100 de milioane de eu­­ro pentru primul fond regional pornit din România destinat investițiilor în companii tehnologice care au ieșit din etapa de startup. Fondul ar fi urmat să investească, în medie, aproximativ 5 milioane de euro per proiect.

De altfel, Geor­­gescu este un maestru al discreției. Suma pentru care a vândut RAV, de exemplu, a rămas un secret bine păstrat până azi. Au existat estimări care au acoperit o plajă foarte largă – de la 10 la 20 de mili­­oane de dolari –, însă o confirmare credibilă nu a apărut niciodată.

Conducerea fondului le-a fost încredințată, pe rând, lui Cristian Nacu, actualul șef de la IFC (divizia de investiții a Băncii Mondiale), și lui Daniel Lynch, investitor experimentat în zona capitalului de risc. În cele din urmă, Georgescu a reușit să strângă doar 60 de milioane de euro din cele 100 de milioane cât își propusese inițial. Și, în acel moment, a hotărât să facă niște schimbări foarte asemănătoare, paradoxal, cu cele operate în urmă cu 17 ani, momentul său de glorie maximă.

Curățenie generală

„Mi-am făcut curățenie. S-au adunat cam multe“, sinte­­ti­zea­­ză el procesul pe care l-a început în octombrie 2019, într-un interviu acordat revistei NewMo­­ney. „Mi-am cleaned up (făcut curățenie, n.r.) tot: echi­­pă, model de business, spa­țiu, ma­­­­șini, abonamente.“ Și măr­­tu­­ri­­seș­­te că, înainte de cu­­ră­­țe­­nia generală, avea în jur de 100 de abonamente personale sau profesionale.

După un timp s-a reabonat din nou la serviciile care îi erau indispen­­sabile. Spune că s-a întors la Spotify și la YouTube Music, dar adaugă că poate să trăiască foarte bine fără varianta premium a LinkedIn. A reînceput să-și conducă mașina pentru că – dincolo de aspectul uti­­litar – șofatul l-a relaxat dintotdeauna.

Foștii colegi de la Gecad Ventures – vehiculul prin care Georgescu își gestionează investițiile și cel prin care ar fi trebuit ridicat noul fond – s-au transformat în „foarte buni prieteni“. Este vorba de partenerii Carmen Sebe – unul dintre oamenii săi cheie – și Bog­­dan Iordache, promotor al seriei de conferințe pe teme tehnologice How to Web. Cât despre mediul său de lucru, a renunțat la un birou fix, astfel că întâlnirea cu NewMoney a avut loc la Mindspace, un spațiu de coworking din cartierul Pipera. Îi place să spună în glumă că și-a mutat biroul la Starbucks.

Eșecul strângerii fondului a fost principalul de­­clan­­șator al acestui restart. Dar de ce a eșuat Geor­­ges­­cu, într-un context de euforie pe piața locală a fondurilor de investiții? Poate tocmai această euforie a fost una dintre cauze. E adevărat că pe nișa sa (cea a investițiilor de serie A, ulterioară fazei de început a unei companii), fondul Gecad Ventures ar fi fost primul, însă investitorii au manifestat un interes ridicat pentru startupuri mai mult sau mai puțin tinere.

GapMinder, Early Game Ventures (ambele, cu co­­fi­­nan­­țare europeană) sau 0-Day Capital sunt trei exem­­ple de astfel de fonduri – toate, ridicate cam în pe­­ri­­oa­­da în care Georgescu a încercat să capitalizeze cu 100 de milioane de euro Gecad Ventures. Dimensiunile fondului pe care și-l propunea Georgescu erau mari nu doar în comparație cu standardele pieței locale. „Era un fond mare pentru Europa, nu numai pentru România“, spune un specialist în investiții. „Din acest punct de vedere, a fost un plan ambițios“, completează acesta.

Pe plan local, GapMinder avea o capitalizare ini­­ția­­lă de 36 de milioane de euro, Early Game Ventures – de aproape 30 de milioane de euro, în timp ce 0-Day Capital a atras un milion de euro de la zece oa­­meni de afaceri români. Pe nișa sa, Gecad Ventu­­res ar fi concurat cu fonduri regionale precum Earlybird Venture Capital, cel care – printr-unul dintre parteneri, Dan Lupu – a pariat printre primii pe UiPath, deocamdată singurul unicorn (startup evaluat la peste un miliard de dolari) cu origini românești.

„Fondul a venit un pic înaintea vremii lui și un pic prea târziu“, este concluzia de etapă a lui Georgescu. Cu toate acestea, vestea bună a fost că a strâns 60 de milioane de euro, „în marea lor majoritate, de la an­treprenori de succes din România“. Restul de 40 de milioane de euro ar fi trebuit să vină de la o ins­tituție europeană, ceea ce nu s-a mai întâmplat.

Super angel

Investitorul adaugă acest episod pe lista celor circa 20 de eșecuri pe care le-a avut în ultimii aproape 30 de ani, de când a intrat în business. De-a lungul acestui interval a fost implicat în 36 de companii – 15% din ele au fost un succes, cu un sfert a dat greș fără să piardă bani, iar cu restul de 40% a pierdut banii sau, eufemistic vorbind, a luat lecții bune de investiții. Iar această matematică a succesului și a eșecului nu este deloc nouă pentru lumea capitalului de risc.

Potrivit unui studiu realizat de un profesor de la Harvard Business School în urmă cu opt ani, circa 75% din startupurile americane susținute de venture capital eșuează. Iar dacă e să vorbim despre companiile care nu reușesc să livreze randamentul așteptat al investiției, rata de eșec crește până la 95%, potrivit aceleiași surse.

Georgescu era în anii 2000 unul dintre cei mai cunoscuți business angels din tehnologie. Astăzi se vede un super angel, termen cu care mai ales în Silicon Valley sunt botezați investitorii sofisticați dintr-un anumit sector. Spre deosebire de cei hiper­­spe­­cializați, fondurile de private equity investesc în domenii diverse, pe baza experienței partenerilor din compania de management.

Georgescu se auto­­definește ca un investitor în companii al căror model comercial este B2B – singurul proiect B2C în care s-a implicat fiind producătorul ceasului inteligent Vector Watch. În companiile în care devine acționar (minoritar în aproape toate cazurile) contribuie cu experiența sa strategică legată de extindere globală, finanțare, alcătuirea și gestionarea boardului.

A fost o perioadă în care limitările vizei îi făceau programul lui Georgescu în Silicon Valley. Vizitele sale frecvente nu au dus la finalizarea niciunei investiții într-o companie americană. A fost pe punctul să semneze cu două, însă negocierile nu au mers până la capăt. De altfel, discursul său abundă în cuvinte din engleză – inclusiv citatele pentru acest text au fost adaptate, pentru o mai bună înțelegere.

Eșecul cu fondul a avut însă și o altă latură bună, în afară de lecția destul de scumpă, având în vedere că Georgescu a fost implicat în proiect doi ani. Recunoaște că pierduse legătura cu antreprenorii, discuțiile cu aceștia fiind una dintre activitățile care îi aduc cea mai mare satisfacție.

„Doi ani, am vorbit mult mai puțin cu antreprenorii, chestie care a fost rea pentru mine. Acum, pur și simplu, e ca și cum aș respira un aer extraordinar de plăcut (trage aer în piept asemenea unui înotător care tocmai a ieșit de sub apă, n.r.).“ Doi ani în care s-a concentrat pe discuții cu mari investitori, precum fondurile de pensii.

Portofoliul Gecad Ventures

S-a reapucat de acest „sport“ plăcut și își dorește să investească și în alte companii. În acest moment, în portofoliul Gecad Ventures se află trei companii din Marea Britanie și patru din România. În bună parte, firmele din România sunt deja validate și de alți investitori, fie financiari, fie strategici. Doar în ultimele două luni, au venit trei astfel de validări. Firma norvegiană Visma Software a cum­părat 50% din SmartBill, producătorul unui software de facturare și gestiune contabilă în care Gecad Ventures a investit în urmă cu patru ani puțin peste 200.000 de euro.

Totodată, FintechOS – companie cu clienți în banking și asigurări în care fondul lui Georgescu este acționar minoritar – a primit o infuzie de capital de 14 milioane de dolari de la Earlybird Venture Capital, OTB Ventures, GapMinder și Launchhub Ventures. Georgescu nu a mai participat la această nouă rundă de finanțare și spune că suma pe care a pus-o el în companie e „relativ mică“ în comparație cu valorile vehiculate recent.

Gradient Ventures (fondul de investiții în in­­te­­ligență artificială deținut de Google) a condus o nouă rundă de finanțare de 7 milioane de dolari în TypingDNA, companie cu o tehnologie ce permite detectarea fraudelor prin autentificarea utilizatorilor în funcție de modul în care aceștia utilizează tastatura. Gecad Ventures a investit în TypingDNA în 2016.

Cea de-a patra companie din România a Gecad Ventures este SymphoPay, o platformă destinată băncilor și comercianților, în care Georgescu a investit alături de Early Game Ventures, Sparking Capital și alți business angels.

Cât despre portofoliul de trei companii din Marea Britanie, acestea sunt tot pe segmentul B2B și se află în diverse stadii de evoluție. Crickle, care dezvoltă o tehnologie dedicată interacțiunii dintre agenții de turism și clienți, a fost validată de beneficiari și se numără printre „companiile bune“, după cum o descrie Georgescu.

PawSquad e o aplicație de medicină veterinară la distanță, ai cărei clienți sunt firmele de asigurări. 80% din problemele medicale sunt rezolvabile la dis­tanță, iar medicina veterinară este mai puțin regle­mentată decât cea umană.

În Kare Knowledgeware, companie care și-a schimbat produsul de trei ori până acum, este cel mai puțin implicat. A început acum cinci ani cu o apli­cație care integra mai multe funcții ale telefonului mobil, iar în prezent are un produs destinat call centerelor și centrelor de suport.

Steaua României

Anul acesta, Georgescu vrea să organizeze împreună cu un prieten cursuri de venture capital (capital de risc) – VC. În acest moment, trei școli puternice țin cursuri de referință în acest domeniu: Berkeley, Harvard și INSEAD. „Vrem să îl facem pe al patrulea în România“, spune Georgescu. „Vreau să fac un curs solid de VC.“

Acesta va fi adresat atât specialiștilor în investiții, cât și antreprenorilor. Poate părea un plan prea ambițios, însă cele circa 20 de eșecuri de care Georgescu s-a lovit în aproape trei decenii pot fi considerate o bibliografie mai mult decât utilă.

Experiență de antreprenor a avut la Gecad timp de un deceniu, până să vândă RAV. Își amintește că, în primii opt ani, nu a încasat niciun leu din salariu și a trăit din banii soției, de profesie medic. Ceea ce îl motiva să meargă mai departe era creșterea de la an la an a companiei. „Ești antreprenor când ai de plătit salariile mâine, nu ai bani în bancă și tu poți să dormi noaptea. Dacă nu poți să dormi noaptea, mâine nu o să poți să livrezi.“ Este concluzia la care a ajuns și datorită experienței din acea perioadă.

Recompensa cea mare a venit în 2003, odată cu vânzarea tehnologiei antivirus către Microsoft. Pe lângă banii primiți în schimbul tehnologiei, cor­­po­­rația americană i-a propus, atât lui, cât și altor ma­­nageri, să se mute în Statele Unite și să lucreze pentru Microsoft. Concret, i s-a propus funcția de vice­­pre­­ședinte pentru securitate, dar a refuzat. De altfel, niciun manager nu a acceptat, însă 20 de programatori ai companiei au făcut pasul peste Ocean. Microsoft este și acum „patria“ câtorva sute de programatori români.

Datorită acestei tranzacții, crede Georgescu, investitorii străini de calibru din tehnologie au aflat pentru prima dată că România era mai mult decât un furnizor de website-uri la preț redus. Iar rolul tran­­zacției în creșterea prestigiului național a fost recunoscut și de autoritățile vremii. Președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a decernat Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, într-o ceremonie la Palatul Cotroceni.

Tot în acei ani, începea să crească reputația internațională a Bitdefender, un alt brand românesc de software antivirus, care și azi e controlat de fondatorii săi, familia Florin și Măriuca Talpeș. Ca o picanterie istorică, Bitdefender a transformat vânzarea RAV într-un artificiu de marketing.

„Bitdefender nu te va lăsa niciodată la greu“, era mesajul de pe pagina de deschidere a companiei. Mai mult decât atât, Bitdefender oferea un discount de 60% clienților de RAV nemulțumiți de retragerea produsului de pe piață, dacă migrau către tehnologia lor, potrivit unui articol din Theinquirer.net de la momentul respectiv.

Față de acei ani, când companiile relevante și vedetele antreprenoriale din acest sector puteau fi nu­mărate pe degetele de la o mână, startupurile momentului anunță aproape lunar atragerea unor investitori străini în acționariat. Practic, peisajul local s-a transformat într-un veritabil ocean roșu, așa cum de­numesc consultanții de strategie piețele aglome­­rate. Or, lui Radu Georgescu i-au plăcut întotdeauna oceanele albastre. Și le preferă în continuare.

Un caz aparte

Vector Watch, un producător de ceasuri inteligente, este singura companie B2C în care Radu Georgescu a investit vreodată.

  • PRODUSUL. Vector Watch, ceas inteligent al cărui principal atuu era rezistența bateriei (30 de zilei), a fost lansat global în 2015. Fondatorul companiei a fost un alt cunoscut investitor în serie – Andrei Pitiș.
  • VÂNZAREA. În 2016, Vector Watch a fost cumpărat de compania americană Fitbit, unul dintre liderii pieței globale de articole purtabile. Fitbit a preluat software-ul dez­­voltat de companie, precum și echipa. Valoarea tranzacției s-a ridicat la 15 milioane de dolari, potrivit raportului anual al companiei americane.

Acest articol a apărut în numărul 83 al revistei NewMoney
FOTO: Laszlo Raduly

Ionuț Ancuțescu are o experiență de peste 17 ani în presa economică și de business. A lucrat la publicațiile Ziarul Financiar, Capital, Biz, Business Magazin, Money Express, Forbes și Adevărul Financiar, iar acum este redactorul-șef al revistei NewMoney.