În plină criză a prețului la gaze, România nu poate beneficia de atuul său unic la nivel european, rezervele din Marea Neagră

În plină criză a prețului la gaze, România nu poate beneficia de atuul său unic la nivel european, rezervele din Marea Nea­gră. Startul unei prime exploatări a ză­că­mintelor, prevăzut inițial pentru acest an, mai are de așteptat, din cauza unor „în­târzieri“ apărute la construcția instalației de pe țărm. Între timp, la nivel european prețul gazelor aproape s-a triplat.

După 30 de ani în care mai mult a vorbit despre ambițiile sale energetice decât să facă ceva, România are în sfârșit ce să arate. Compania românească Black Sea Oil & Gas (BSOG), deținută de unul dintre cele mai mari fonduri de investiții la nivel global, Carlyle International Energy Partners, și de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, a anunțat la mijlocul lunii septembrie că a finalizat instalarea platformei de producție de gaze naturale Ana. E prima plat­formă marină instalată în România după căderea comunismului.

Globalizarea la români

Fabricată in­tegral în România, la Agigea, de Grup Servicii Petroliere, instalația va fi operată de cei aproape 100 de angajați ai BSOG, „dintre care 80% sunt români, restul sunt expați cu competențe offshore specifice pe care nu le-am putut găsi pe piața forței de muncă din România“, precizează Mark Beacom (61 de ani), chief executive officer (CEO) al BSOG, pentru New Money. „Am fost plăcut surprinși să găsim multă forță de muncă specializată și disponibilă în România, cum sunt românii specializați în industria de pe­trol și gaze care au revenit în România și care auziseră despre proiectul nostru din Marea Neagră și erau dornici să contribuie“, spune șeful nord-american al firmei românești cu acționari globali.

Instalația nu va debita, din păcate, nici măcar un metru cub de gaze în acest an, așa cum era prevăzut. De vină sunt, explică Mark Beacom, „întârzieri“ la finalizarea sta­ției de tratare a gazelor de pe uscat. Care e natura acestor întârzieri, oficialul BSOG nu spune. Precizează însă că, odată ce va începe producția de gaze, compania se așteaptă să extragă un miliard de metri cubi de gaze pe an.

Jumătate din importuri

Faptul că gazele așteptate pe piață nu vor sosi înainte de o iarnă foarte complicată nu e deloc o veste bună, spune Dumitru Chisăliță, preșe­dintele Asociației Energia Inteligentă și autorul volumului „O istorie a gazelor naturale din România“.

„Dincolo de simbolismul instalării primei platforme postdecembriste a gazului din Marea Neagră, aportul ei ar fi fost bine-venit în perspectiva acestei ierni, cu potențiale probleme din punctul de vedere al secu­ri­tății energetice și siguranței aprovizionării cu gaze naturale, și atunci orice metru cub care ar fi venit în plus aducea un element liniștitor“, precizează Chisăliță.

România a consumat în ultimul an aproxi­mativ 11,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale, din care aproximativ 9,6 miliarde de metri cubi reprezintă producție internă, iar restul – importuri. La acest nivel anual, o producție de un miliard de metri cubi pe an ar asigura aproape 10 la sută din consum. „Problema e că poate dura și câțiva ani până când se va atinge acest nivel de pro­ducție, care e maxim pentru respectiva exploatare“, spune expertul, timp în care pre­țul poate merge în sus, dar și în jos.

Piața volatilă

Unele studii apreciază de altfel că după o iarnă cu maxime istorice ale prețurilor la gaze, în zilele geroase de până la 550-600 de lei/MWh, adică de opt ori mai mari decât iarna trecută, prețul gazelor va scădea foarte mult, până la jumă­tate din prețul actual, de aproximativ 155 de lei/MWh la distribuitori.

„BSOG va vinde gazele la prețul pieței, la momentul începerii producției“, spune Mark Beacom, care admite că firma este „extrem de afectată de nivelul prețurilor și de incertitudinea acestora“. El adaugă însă că această situație „face parte din riscul pe care și-l asumă investitorii atunci când doresc să finanțeze un proiect“. Din punctul de vedere al companiei, prețul gazelor are un impact semnificativ asupra profitabi­li­tății și pragului de rentabilitate. Cele mai afectate ar fi viitoarele investiții în Marea Neagră.

Potrivit șefului Black Sea Oil & Gas, există potențial de continuare a explorării resurselor suplimentare de gaze, dar prio­ritatea companiei este finalizarea proiectului Midia Gas Development (MGD), care va permite dezvoltarea rapidă și a altor descoperiri de gaze făcute în platoul continental românesc al Mării Negre de către alți con­ce­sionari.

Exploatarea BSOG e situată la aproximativ 120 de kilometri de țărm, în largul Mării Negre, platforma Ana fiind plasată în ceea ce specialiștii consideră ape puțin adânci, de 70 de metri adâncime.

Asta presupune, explică Dumitru Chisă­liță, că sunt riscuri și costuri mult inferioare față de ceea ce înseamnă exploatarea în ape adânci. România nu a făcut niciodată exploatare în ape adânci în Marea Neagră, toate exploatările au fost în ape de mică profunzime.

Întârziere cu profit

Instalarea platformei care va exploata zăcămintele Ana și Doina s-a încheiat, dar CEO-ul companiei Black Sea Oil & Gas nu avansează o nouă dată pentru începerea producției. Iar întâr­zi­erea finalizării lucrărilor la țărm ar putea aduce chiar beneficii companiei, până la urmă: prețul gazelor crește continuu din august încoace, până la un maxim istoric de 1.040 de dolari pe mia de metri cubi, la bursa americană Intercontinental Exchange (ICE Exchange), la sfârșitul lunii septem­brie, dublu deja față de prețurile tranzacțio­nate în vară.

De ce s-au scumpit atât de mult gazele naturale în ultimele luni? Răspunsul are legătură cu relansarea economiilor oprite de pandemia de COVID-19 anul trecut, care a dus la o creștere a cererii de gaze utilizate drept combustibil în industrie. O altă cauză: vara extrem de caldă a dus la o explozie a consumului de electricitate produsă, par­țial, tot cu gaze. Și, potrivit Independent Co­mmodity Intelligence Services (ICIS), un serviciu de informații despre mărfuri cu sedii în Londra, Singapore, New York, Tokyo și Dubai, are legătură cu o reducere a can­tită­ților de gaze livrate de Rusia, principalul fur­nizor pentru Europa, de-a lungul acestui an.

Reducerea livrărilor, pe fondul cererii crescute, a împins prețurile în sus și a dat argumente Moscovei să susțină deschide­rea cât mai rapidă a controversatei magistrale Nord Stream 2, care ocolește Ucraina și Polonia pe sub Marea Baltică și ajunge în Germania. Coincidență sau nu, livrările ar fi început să scadă, iar prețurile să crească aproape imediat ce Angela Merkel, aflată pe final de mandat, l-a avertizat pe Vladimir Putin să nu mai folosească resursele naturale pe post de armă politică. Oficial, Gazprom anunță că de fapt a făcut livrări aproape de nivelul maxim istoric, dar Europa a ars mai mult gaz.

Chiar dacă prețul gazelor s-ar reduce anul viitor până la jumătate față de cotațiile înregistrate în această perioadă, sumele de încasat de către Black Sea Oil & Gas ar fi sensibil mai mari decât dacă ar fi început exploatarea în urmă cu un an sau doi, când prețurile ajungeau la cel mult o treime față de cele de azi.

Viitor nepoluant

Odată ce exploa­tarea va porni, BSOG se poate uita și spre viitor. Mark Beacom spune că firma pe care o conduce evaluează în prezent trei pro­iecte de energie regenerabilă, pe care in­tenționează să le dezvolte pe termen scurt și pe termen mediu.

Unul este un parc fotovoltaic pe uscat, pe terenurile disponibile ale proiectului MGD, care va servi la furnizarea de energie pentru stația de tratare a gazelor, precum și utilizatorilor industriali din vecinătate.

Al doilea se referă la o mică centrală-pilot, pe bază de hidrogen, amplasată chiar pe platforma de producție Ana, ce va acoperi necesarul de energie al instalațiilor din largul mării. Microcentrala va juca și rolul de experiment pentru compania care ia în calcul pe viitor, după ce va fi acumulat suficiente cunoștințe, dezvoltarea unor proiecte la scară largă pe bază de hidrogen în locația platformei Ana.

În fine, al treilea proiect se referă la dezvoltarea unui parc eolian în largul mării, de-a lungul coridorului conductei de gaze din proiectul MGD, urmând ca energia pro­dusă în larg să fie adusă la țărm.

„Pe termen lung, odată cu epuizarea ză­că­mintelor de gaze Ana și Doina, intențio­năm să demarăm producția de energie pe bază de hidrogen la scară largă în largul mării, deoarece ar reprezenta cel mai bun mod de utilizare a infrastructurii MGD existente. BSOG va continua să investigheze dacă utilizarea cea mai eficientă a infrastructurii MGD după epuizarea zăcămin­telor de gaze Ana și Doina este producția de hidrogen, stocarea carbonului sau alte utilizări“, precizează Mark Beacom.

De 11 ani

Mare parte din planuri sunt le­gate și de Legea offshore adoptată în 2018, care conține prevederi atât de drastice pentru firmele care explorează în vederea ex­ploatării zăcămintele din Marea Neagră, în­cât gigantul ExxonMobil a decis să pără­sească România.

CEO-ul BSOG e totuși optimist. „Având în vedere caracterul contraproductiv al Legii offshore, care descurajează orice noi inves­tiții în Marea Neagră, nu credem că această legislație ostilă va mai rămâne în vigoare mult timp“, spune Mark Beacom. Canadia­nul, care trăiește în România de 11 ani, spune că „oamenii sunt extraordinari“ și că îi place să locuiască aici. Adaugă totuși că „este incredibil de greu să realizezi proiecte în România“.

Acest articol a apărut în numărul 125 al revistei NewMoney