În 2022, Românii și-au potolit setea cu mai puțină bere decât în alți ani

Românii și-au potolit setea în prima ju­mă­tate a anului cu mai puțină bere decât în alți ani. La sfârșitul lui iunie, vânzările erau încă pe minus față de anul trecut, la fel ca în multe alte țări europene. Berarii speră ca vara fierbinte să-i fi adus mai aproape de cifrele din 2021 și că, în ge­ne­ral, la anul va fi mai bine.

Chiar dacă terasele au fost pline de clienți încă din primăvară, prețurile în creștere continuă, iar temerile privind facturile din iarnă au temperat pofta de a cheltui. Ro­mânii au fost mai atenți cu banii și, chiar dacă au ieșit în oraș la fel de des ca în alți ani, și-au diminuat consumul, astfel că bo­nul mediu a fost, în general, cam la fel ca în vara trecută.

Nici magazinele nu au rămas fără stocuri de bere, chit că vremea a fost extrem de călduroasă săptămâni la rând. „In­dus­tria berii depinde enorm de puterea de cum­părare a consumatorului. Pe fondul ma­jorărilor de prețuri înregistrate în toate sectoarele, așteptările noastre privind rezultatele din acest an sunt rezervate“, spune Julia Leferman, director executiv al Asociației Berarii României. Primele patru luni ale anului au adus o scădere a vânzărilor de 10% față de perioada similară din 2021, recuperată parțial, odată ce a dat căl­­dura. „Raportarea la șase luni ne arată că această pierdere s-a redus la 4%“, pre­cizează Leferman.

Datele pe toată vara vor fi comunicate abia în luna octombrie, iar berarii țin pumnii strânși să aibă profit după săptămânile dogoritoare din lunile iulie și august. „Si­gur că ne-am dori ca perioada de vârf de sezon să acopere pierderile înregistrate în prima parte a anului. Rămâne să vedem cum vom încheia anul cu totul, în funcție de cum se va așeza sezonul de toamnă“, apreciază directorul Asociației Berarii României.

Europenii își numără halbele

Si­tu­a­ția e la fel de incertă și la cei mai mari bău­tori de bere din Europa. În Cehia, unde 79% din populație bea bere măcar din când în când, vânzările au scăzut în ultimii doi ani la unul dintre cele mai reduse niveluri din 1950 încoace. În plus, un son­daj rea­lizat la jumătatea anului arată că pon­de­rea celor care se răcoreau cu o halbă în fiecare zi s-a redus considerabil: de la 19% înainte de pandemie la numai 13% în această vară. Berarii cehi nu sunt foarte optimiști privind rezultatele din acest an și pentru că au fost nevoiți deja să crească prețul cu 10% în prima jumătate a anului, iar o altă scumpire, estimată la 8%, e deja prevăzută pentru 1 octombrie, din cauza pre­țurilor la energie.

Și Germania raportează o scădere a consumului de bere în ultimii doi ani (-2,2% pen­tru 2021), dar cifrele din 2022 sunt ceva mai optimiste. Vânzările sunt pe plus, în primele șase luni, cu 3,8%, dar tot nu s-au întors la nivelul de dinaintea pandemiei. Datele institutului german de sta­tis­tică Destatis arată că, de fapt, nemții beau din ce în ce mai puțin, iar datele din ultimii ani nu fac decât să confirme trendul. Scă­derea față de începutul secolului i-a lăsat și pe so­ciologi cu gura căscată: peste 25% în ulti­mele două decenii.

Tinerii preferă „fără“

La fel, în Ma­rea Britanie, proprietarii de puburi fac, fără să vrea, economie la pints. Halba de bere clasică s-a scumpit în medie cu 20% în acest an în Marea Britanie. Iar un studiu privind obiceiurile de consum publicat la sfârșitul verii de Barclaycard arată că 55% dintre britanici cheltuie mai puțin în câr­ciumi, cluburi și restaurante.

Banii dați pe băutură, în general, inclusiv pe bere, sunt văzuți drept cheltuieli de lux, iar costurile în creștere la carburanți și alimentele de bază i-au făcut pe britanici să mai renunțe la plăceri, inclusiv în timpul vacanțelor de vară.

În plus, trendul printre tinerii cu vârste între 16 și 24 de ani este de a consuma cât mai puțin alcool, așa că viitorul pare să aparțină ba­rurilor care vor avea în meniu apă, suc sau bere fără alcool. De altfel, un raport publicat la începutul verii arăta o creștere a vânzărilor de 5,5% la berea slab alcoolizată sau nealcoolizată.

Vedeta

În România, prima opțiune de con­sum e berea blondă, lager, consumată în proporție de peste 90%, precizează Julia Leferman. Vedetă este însă și aici berea fără alcool. „A înregistrat o creștere sub­stan­țială în trimestrul al doilea al anului față de aceeași perioadă a anului trecut, de 212%, ceea ce înseamnă că berea fără alcool a ajuns să reprezinte 5% din totalul vân­ză­rilor din România“, spune directorul exe­cutiv al Asociației Berarii României.

„E încă un segment de piață mic, dar cu o creș­tere foarte accelerată. Este foarte bine recep­ționat de către consumatori și integrat în situații de consum în care alcoolul nu este permis“, explică Julia Leferman.

Sticla scumpește berea

Marea pro­blemă, pentru întreaga industrie din toată Europa, de la cei mai mari la cei mai mici producători de bere, e creșterea excepțio­nală a costurilor de producție.

„Absolut toate au crescut, între 15 și 70%, de la materie primă până la ambalaje, utilități“, spune Alexandru Geamănu, cofondator Zăganu, potrivit căruia cea mai dificilă scumpire căreia trebuie să-i facă față este la sticla folosită pentru a îmbutelia berea. La începutul toamnei, Geamănu spune că nu se poate plânge de o scădere a vânzărilor în acest an, dar creșterea la care se aștepta la început de 2022 nu s-a mai produs.

Leonard Mihoc, care a fondat fabrica de bere Nemțeana alături de tatăl lui, spune, de asemenea, că în acest an au crescut cos­turile cu materia primă cu cel puțin 40%, în timp ce factura la utilități s-a triplat. Tot ambalajul le dă bătăi de cap și be­rarilor din Roman. Dacă sticla s-a scumpit semni­ficativ, „măcar noi nu avem problema dis­po­nibilității, avem un contract cu același furnizor de șapte ani. E un concern cu fabrici în mai multe țări în Europa. Le-a crescut și lor foarte tare prețul, dar le-a crescut și cererea, din cauza închiderii fabricilor de sticlă din Ucraina“, explică Mihoc.

În pofida tuturor problemelor, Nemțeana are un an foarte bun. „Iulie a fost cea mai bună lună de când am pornit activitatea, de nouă ani“, spune Mihoc, care își explică succesul prin ridicarea notorietății mărcii, după ce a participat la emisiunea „Impe­riul Leilor“, de la Pro TV, dar și prin prețul berii pe care o produce. „Suntem cea mai accesibilă bere artizanală de pe piață. Iar consumatorii români s-au educat, preferă calitatea în detrimentul cantității, consumă lucruri mai sănătoase“, spune Mihoc.

El e optimist privind modul în care Nem­țeana va încheia anul, după o creștere a vân­zărilor, până în septembrie, de 10-15%. „Mai rău decât a fost în pandemie nu poate fi. Orice s-ar întâmpla, ne adaptăm.“

Statul taxează tot ce mișcă

La ni­velul industriei, costurile de producție au crescut cu 60%, estimează directorul exe­cutiv al Asociației Berarii României. „Doar costul cu energia a crescut de cinci ori“, spune Julia Leferman. Alte exemple: orzul de bere și-a dublat prețul față de anul trecut. În cazul malțului, costurile de pro­duc­ție au crescut cu 70%.

„Un context economic extrem de dificil, la care, din păcate, la jumătatea verii s-a adăugat o decizie guvernamentală privind majorarea accizei la bere. Fusese deja in­dexată în ianuarie, conform unui calendar de indexare aflat în vigoare în ultimii cinci ani și care a dat predictibilitate în sector. Decizia neașteptată a Guvernului de a face încă o indexare a creat o presiune supli­men­tară, iar consecințele le vom vedea, inevitabil, în toamnă“, spune Julia Leferman, care sugerează că și berea se va mai scumpi în următoarele săptămâni.

Creșterile de costuri nu vor putea fi tran­sferate însă integral către consumatori: „Ține și de o anumită elasticitate a pre­țu­lui, nu poate crește la nesfârșit, se core­lează cu puterea de cumpărare a consumatorului“, spune Leferman.

Micii supraviețuitori

Amatoare de „bere rece“, sortimentul fiind dictat mai ales de circumstanțe, Julia Leferman atrage atenția că toate crizele suprapuse îi afec­tează mai mult pe artizani, micii producă­tori care au schimbat cultura berii în ultimii ani.

„Sperăm să supraviețuiască acestor crize suprapuse, dat fiind că acest segment aduce varietate, au mai multă libertate să testeze rețete“, argumentează re­pre­zen­tanta organizației profesionale a berarilor din România.

Nu e întotdeauna cazul. Adina Mugescu, fondatoarea lanțului de magazine The Beer Institute, specializat în comercializarea berilor artizanale românești, spune că „sunt producători care au fost nevoiți să-și sisteze pentru o perioadă activitatea și sunt câteva branduri care au decis să în­chidă, pentru moment cel puțin“.

Vara nu a fost profitabilă pentru boutique-ul de bere artizanală, iar antrepre­noa­rea speră ca toamna și încheierea sezo­nu­lui de vacanțe să-i aducă din nou clienții în magazine, chiar dacă nu mai cumpără chiar așa de mult cum o făceau cândva.

„Sperăm ca lucrurile să se redreseze, numărul de vizitatori a fost în scădere, dar mai ales bonul mediu s-a diminuat. Oamenii nu mai cumpără, așa cum o făceau, câte opt sau zece sticle de bere deodată, se limitează la cel mult cinci-șase“, spune Adina Mugescu.

Câtă bere beau românii

România este al 20-lea mare consumator de bere la nivel mondial, cu un total de 18 milioane de hectolitri anual. Ierarhia a fost publicată de Kirin Holdings, companie japoneză care urmărește consumul de bere din toată lu­mea încă din 1975. Topul e condus de China, SUA și Brazilia, țări cu populații numeroase, dar nu întotdeauna numărul locuitorilor înseamnă și un consum pe mă­sură. Un exemplu e India, a doua țară a lumii după populație, care e abia pe locul 23 în clasament, adică după România.

La consumul per capita, cehii sunt campioni absoluți, cu peste 180 de litri pe an, urmați de Austria și Polonia. Iar România ocupă, din acest punct de vedere, un neve­rosimil loc patru la nivel mondial, cu peste 95 de litri/an. Nemții beau aparent mai puțin decât noi cu 3 litri: Germania e pe lo­cul cinci în topul consumatorilor, cu 92 de litri/an.

E drept că raportul se bazează pe cifrele din 2020, iar de atunci, românii au dat pe gât mai puține halbe. Dar la fel s-a întâmplat și în Cehia, și în Germania. Iar cum noul re­censământ arată că sunt mai puțini ro­mâni decât acum câțiva ani, băutorii de bere dintre Carpați amenință serios po­diumul.

Doar berea să fie rece și să aibă guler re­­gulamentar, de două degete.

Acest articol a apărut în numărul 148 al revistei NewMoney.

FOTO: Getty