Iancu Guda: „Ar fi nevoie de un miracol pentru o revenire în V“ – Interviu

Analistul economic Iancu Guda (34 de ani) nu e prea optimist în privința viito­ru­lui imediat. Criza prin care trecem se poate transforma însă într-o oportunitate pentru România dacă autoritățile iau mă­surile potrivite.

NewMoney: Economia se pregătește să „se re­vi­­goreze“. Cu toate acestea, redeschide­rea e mai curând limitată. Fără comerț la nivelul pe care îl știam, fără terase, restaurante, cu hoteluri deschise, dar nu pentru turiști. Care e perspectiva dumnea­voastră?

Iancu Guda: Urmează o perioadă înde­lun­gată de conviețuire cu acest virus. Asta va duce la precauție în rândul consumatori­lor. Un aspect extrem de important, ținând cont că economia depinde în proporție de trei sferturi de evoluția consumului. Revenirea economiei la nivelul anterior nu cred că este posibilă înainte de un an – un an și jumătate. Avem un mediu de afaceri foarte vulnerabil, puternic zdruncinat de ceea ce s-a întâmplat în această perioadă de stare de urgență, și aproximativ 1.000.000 de locuri de muncă la risc. Cifrele Ministerului Muncii indică aproximativ 300.000 de contracte de muncă suspendate, cu lucrătorii disponibilizați, și încă peste 200.000 de oameni care au fost trecuți în șomaj tehnic. Și există o incertitudine importantă pri­vind capacitatea companiilor de a absorbi această forță de muncă.

Nu în ultimul rând, avem de-a face cu o ca­pacitate limitată a statului de a interveni susținut pe parcursul următoarelor 18 luni, perioadă în care vom conviețui pro­babil cu acest virus, din cauza deficitelor fis­cale pe care eu le consider populiste, acu­mulate în ultimii trei ani. Și le consider așa pentru că 75% din veniturile la buget au ajuns să se ducă pe cheltuieli cu salariile din sectorul public, pensii și ajutoare sociale. Rezumând, cele trei aspecte – vulnerabilitatea mediului de afaceri, precauția consumatorilor și limitarea capacității statului de a interveni susținut pe o peri­oadă destul de lungă de timp – mă fac să an­ticipez o revenire dificilă, mai lentă de­cât se așteaptă autoritățile.

MINUS 6% DIN PIB

– UE se așteaptă la un recul de cel puțin 7,5%. Deocamdată, noi admitem oficial doar 2%. La ce vă așteptați dumneavoastră?

– Estimarea mea este de o scădere reală de aproximativ 6% a produsului intern brut, urmând ca 2021 să marcheze o revenire. Sigur că guvernul are un mesaj optimist, un mesaj încrezător, mai ales că lupta este în continuare în derulare. O estimare gu­ver­­namentală mai dură ar putea alimenta lipsa de încredere a mediului de afaceri, iar faptul că guvernul a acționat pe trei dintre cele patru categorii mari de cheltuieli ale companiilor este de apreciat. Sigur că măsurile nu au fost perfecte, dar guvernul a luat măsuri privind plata salariilor, prin subvenționarea lor, amânarea obligațiilor fiscale și perioada de „pauză“ la rambursarea creditelor bancare. Lip­sesc măsurile de sprijin pentru plata furnizorilor, principala cheltuială a companiilor din România, de fapt. Cam 70% din venituri se duc pe achitarea facturilor de la fur­nizori de materie primă, mărfuri, diverse servicii. E un lucru bun că premierul a anunțat deja că se lucrează la o schemă de garantare a creditului comercial, asta ar duce la mai multă încredere între companii, astfel încât să se mențină obiceiul ge­ne­ralizat de livrare cu plata la termen. Dacă și această a patra măsură devine ope­­rațională în România, la fel cum e în alte opt țări europene, văd cum cele patru măsuri devin patru piloni de susținere a acoperișului puternic zdruncinat al mediu­lui de afaceri. S-ar crea astfel o anumită bază de la care să pornească reconstrucția și relansarea economiei.

Cred, totuși, că execuția bugetară va fi cea care ne va releva cu adevărat realitatea, iar dacă mesajul autorităților se va dovedi prea optimist, se va reveni asupra lui, mai ales în privința cheltuielilor. La ju­mătatea anului se va dovedi capacitatea statului de a menține anumite cheltuieli importante, mai ales că deocamdată nu au fost anulate sau amânate măsuri precum dublarea alocațiilor pentru copii în a doua jumătate a acestui an și nici majorarea pensiilor cu 40% începând cu septembrie anul acesta. Un moment al adevărului va fi reprezentat de momentul în care vor apă­rea cifrele privind execuția bugetară pe pri­mul trimestru și evoluția economiei pe primul trimestru. Mai ales că avem un mix de activitate normală, două luni, ianuarie și februarie, și apoi o lună de tran­ziție, martie, la jumătatea căreia a fost instau­rată starea de urgență. Și a venit apoi aprilie, o lună cu izolare și cu activitatea economică redusă la minimum. În prima jumătate a lui mai, de asemenea, totul a fost oprit, iar în a doua jumătate a lunii mai și în iunie, motoarele se vor tura și vom putea estima viteza de relansare a economiei. Mesajele pe care le vor da au­to­­ri­tățile la jumătatea anului, mai ales în privința cheltuielilor cu alocațiile și pensiile din a doua jumătate a lui 2020, vor fi ur­­­mărite cu mare atenție și de agențiile in­ternaționale de rating.

UN MARE RISC

– Care sunt scenariile?

– Va fi foarte important să trecem cu bine peste acest moment din iunie, iar statul român să rămână în categoria recoman­dată investițiilor. Riscul unui downgrade nu trebuie să se materializeze, ne-ar arunca într-o categorie tehnic numită „junk“, în engleză înseamnă gunoi. Este, adică, o ca­te­gorie nerecomandată investițiilor. Dacă s-ar materializa acest risc, am avea, pe de o parte, o creștere a cheltuielilor de finan­țare pentru statul român, ceea ce în­seamnă, implicit, al nostru, al tuturor, persoane fizice și companii, ceea ce înseamnă undeva la 3-4%, adică încă jumătate din costul de finanțare de anul trecut, de dinainte de COVID. Un downgrade ar mai în­semna o retragere semnificativă de capi­tal, investitorii instituționali nu și-ar putea men­ține expunerea pe România într-un astfel de scenariu.

„O EVOLUȚIE SINUSOIDALĂ“

– Ce credeți despre scenariul revenirii în V despre care vorbește ministrul finanțelor?

– Personal, nu cred că acest scenariu este cel mai probabil. De fapt, cred că ar fi nevoie de un miracol pentru o revenire în V. Un miracol precum descoperirea și producerea pe scară largă a unui vaccin. Alte mi­racole nu văd să poată restabili încrederea, relansarea cererii la export și curajul investitorilor de a-și asuma proiecte de business. Vedeți cazul Suediei, care a pre­fe­rat să nu activeze măsurile de distanțare socială și care tot suferă din punct de vedere economic, la fel ca media europeană, pentru că cererea la export a scăzut masiv. Tocmai de aceea, o revenire în V pare foarte puțin probabilă în contextul în care parte­nerii noștri de afaceri din Franța, Germa­nia, Spania, Italia nu vor avea și ei o astfel de evoluție. Și nu cred că vor avea, ținând cont de situația din aceste țări. Doar o re­zol­vare a problemei inițiale, un vaccin împotriva coronavirusului, ar putea să resta­bilească încrederea. Eu mai curând prevăd o evoluție sinusoidală, cu noi viitoare închideri ale economiei.

– Cum vor arăta vacanțele din vara 2020?

– Sezonul estival vine după o perioadă de vlăguire psihică a populației. Probabil, majoritatea se va orienta către intern. Știm destinațiile de pe litoral sau din stațiunile montane, mă aștept să fie destul de aglo­me­rate. Asta s-ar putea să fie un șoc pentru mulți, care nu s-ar aștepta la așa ceva, ci, dimpotrivă, să fie destul de lejer. Cred însă că acest comportament de masă poate fi prevăzut, iar mie de o astfel de si­tuație mi-e teamă, de aglomerația care ar putea să ducă la o revenire a numărului mare de pacienți infectați, situație care ar obliga autoritățile să revină la măsuri res­trictive, așa cum se întâmplă, de altfel, în țări precum Coreea de Sud, unde guvernul a decis din nou închiderea cluburilor și a restaurantelor.

OPORTUNITĂȚI PENTRU ROMÂNIA

– Mai există sectoare economice care pot crește?

– E greu de identificat un sector care să crească pe seama COVID, susținut și pe ter­men mediu sau lung. Mai degrabă văd o repoziționare geopolitică a lanțurilor de pro­ducție și aprovizionare. Occidentul a realizat că această dependență comercială de China, într-un astfel de context de pan­demie care sigur se va mai produce, cum arată istoria omenirii, nu trebuie să se mai întâmple. Mă aștept ca în urmă­toarele decenii să aibă loc un revers al trendului de concentrare a comerțului către China, astfel încât comenzile să se mute dinspre Asia către restul lumii. Țările emergente pot capta cel puțin o parte din aceste opor­tu­nități, dacă au ce le trebuie: infrastructură rutieră, resursă umană, guverne stabile, economie subterană redusă și birocrație redusă și cât mai digitalizată.

România nu îndeplinește, din păcate, aceste condiții. Cu toate astea, cred că are ce-i trebuie ca să fie pe harta opțiunilor. Și mă aștept, de pildă, ca industria auto să caute să producă subansamble tot mai mult în România, în următorii 5-10 ani. Produsele sanitare, de asemenea, dezinfec­tanți, materiale sanitare, pot fi produse aici. Vor rămâne, probabil, de interes, pentru mult timp de acum înainte. De asemenea, filtre pentru aerul condiționat, materiale care să purifice aerul pentru case, ma­șini, avioane – toate acestea sunt exemple de oportunități care pot fi captate de România. Pe termen scurt, în afară de turism, care poate avea un plus pe timpul verii, și industria de conserve alimentare, lumea pro­babil își va propune să mențină un stoc perpetuu, mai estimez un puseu de o lună – maximum două a saloanelor de înfru­mu­sețare, unde lumea se va refugia, în special doamnele, care au dus lipsa acestor servicii pe perioada stării de urgență.

În concluzie, perspectiva României ar trebui să fie o privire foarte atentă pe deficitul comercial, pe componente, să vedem unde importăm mult mai mult decât ex­por­tăm, poate descoperim oportunități.

– Credeți c-ar fi posibilă o criză imobiliară în acest an sau în anul viitor?

– Probabil, termenul „criză“ e cam mult spus. Ar trebui să vedem însă o corecție a prețurilor. Nu i-aș spune scădere sau iefti­nire, pentru că prețul actual e peste valoa­rea fundamental investițională cam cu 25%. Cum consumatorii sunt foarte pre­cauți, curajul de a-ți asuma un credit sau de a cumpăra o locuință în 2020 sau în 2021 va fi la minimum. Cererea va rămâne semnificativ jos, oferta va continua din inerție o dinamică ușor pozitivă, avem în 2019 o creștere a numărului de locuințe terminate și livrate în piață de 15%, de la 40.000 de unități în 2018 la 46.000 de uni­tăți anul trecut, și cu foarte multe proiecte de construcții rezidențiale începute și care trebuie terminate. Mă aștept, deci, la o evo­­luție de ajustare naturală a prețului, în sensul contracției.

România începuse bine anul

Datele prezentate de Eurostat au indicat România drept țara cu cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în tri­­mestrul I al anului.

• Prima. Creșterea econo­mică înregistrată de România în primele trei luni din 2020 față de perioada similară a anului trecut este esti­mată la 2,7%. Plusul față de ultimul trimestru din 2019 este de 0,3%.
• Media. Economia Uniunii Europene a scă­zut în trimestrul I cu 3,2% față de perioada simi­lară a anului trecut.
• Ultima. Cea mai mare contracție din pri­mele trei luni ale anului față de trimestrul pre­cedent a fost în­regis­trată de Franța: -5,8%.

Acest articol a apărut în numărul 91 al revistei NewMoney. FOTO: Laszlo Raduly

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper