Horia Cardoș, fondatorul Agroland, prevede că businessurile din zona agroalimentară vor genera în următorii doi ani multe oportunități de afaceri și profituri pe măsură

Florel Manu 06/06/2022 | 10:50 Oameni
Horia Cardoș, fondatorul Agroland, prevede că businessurile din zona agroalimentară vor genera în următorii doi ani multe oportunități de afaceri și profituri pe măsură

Ultimul an agricol a fost unul cu producții istorice la ce­reale pe plan local, iar după începutul conflictului din Ucraina, România a arătat din poziția sa de cel de-al zecelea exportator la nivel global pe acest segment că are capacități suficiente de a crește livrările de produse agroalimentare peste granițele țării. Și asta, cu atât mai mult cu cât se vor­bește tot mai des de o inevita­bilă criză alimentară.

Un motiv în plus pentru antreprenorii români din agribusiness pentru a-și rotunji pro­fiturile, spune acum Horia Cardoș, fondator al grupului Agroland, deținătorul celei mai mari rețele de magazine agricole din România. „Aceste pro­fituri trebuie investite în creș­te­rea capacităților de produc­ție și în eficientizarea busi­nes­surilor“ este sugestia pe care le-o face atât fermierilor din sectorul vegetal, cât și celor din zootehnie.

În ceea ce îl privește, a luat deja măsuri de consolidare a liniilor de business în care activează, cu atât mai mult cu cât prin­cipalele sale companii, Agroland Business System și Agroland Agribusiness, sunt listate pe piața AeRO a bursei de la București.

Pe mai multe fronturi

Principala sa linie de business este cea legată de retailul de produse pentru fermieri, operată prin Agroland Business System, de­ți­nătoarea celei mai mari rețele de magazine agricole din România. Un alt domeniu în care este prezent e cel legat de furnizarea de inputuri agricole către fermieri, prin Agroland Agribusiness. Pe această divizie a adăugat în această primăvară încă o linie de business, axată pe tradingul de cereale. „Prin tradingul de ce­reale dorim să ne securizăm plățile din partea fermierilor care, cu o parte din recoltă, își achită datoriile față de noi“, explică Horia Cardoș.

Dar Agroland s-a orientat că­tre tradingul de cereale și pentru a putea asigura aprovi­zio­na­rea fabricii de nutrețuri com­­binate de la Caransebeș (județul Caraș-Severin), pe care a preluat-o în cursul anului trecut, prima din România certificată să producă astfel de nutrețuri nemodificate genetic.

Potrivit raportărilor pe anul trecut către investitorii de la bursă, divizia de retail repre­zentată de Agroland Business System a înregistrat venituri consolidate de 233,9 milioane de lei (47,7 milioane de euro), în creștere cu 23% față de 2020. Aceste venituri au fost generate anul trecut de cele 252 de magazine (14 în format MEGA și 238 tradiționale), cu 12 mai multe decât în 2020. Această divizie a generat în primul trimestru din 2022 circa 13,3 milioane de euro.

La rândul ei, divizia de inputuri pentru agricultură a generat anul trecut venituri totale consolidate de 32,3 milioane de lei (6,5 milioane de euro). Acest business a început anul în forță, raportând pentru primul trimestru venituri din exploatare de 15,9 milioane de lei (3,2 milioane de euro), în creștere cu 86% față de perioada similară a anului trecut.

Horia Cardoș deține și o fermă avicolă în apropierea Capitalei, la Mihăilești (județul Giurgiu), pe care a preluat-o în 2020, unde se produc ouă pentru consum și pui de o zi. Pentru a eficientiza acest business, spune că poate adăuga și zona de producție de carne de pasăre pentru consum. „Ne uităm atent la achiziții, vrem să preluăm alte companii, inclusiv din zona de producție de ouă de consum, cât și jucători din zona de producție de carne de pasăre“, detaliază Horia Cardoș. Veniturile generate de businessul de la Mihăi­lești au crescut anul trecut cu 576% față de 2020, la 21,9 milioane de lei (4,4 milioane de euro).

În anul în curs, Agroland își propune să extindă capacitatea de producție a puilor de o zi la un milion de ouă pentru incubație/lună și majorarea capacității la ouă pentru consum la un minim de 180.000 de ouă/zi, ceea ce ar urma să asigure o creștere cu 50% a cifrei de afaceri pe 2022. Iar toate aceste producții suplimentare pot fi direcționate cu ușurință spre piața locală, a cărei dependență de unele importuri poate scădea, este de părere antreprenorul.

Lanțul scurt

Dacă în 2016 se făceau presiuni sus­ținute asupra rețelelor de retail pentru a aduce produse de la furnizorii locali în proporție de peste 50%, în momentul de față, marile rețele comerciale apelează la acest lanț de aprovizionare pentru a-și reduce costurile logistice. Cardoș a constatat că, după ce lan­țu­rile de aprovizionare au fost puternic afectate atât de restricțiile sanitare instituite pe fondul pandemiei de COVID-19, cât și de invadarea Ucrainei de către Rusia, reprezentanții rețelelor de retail au devenit tot mai in­teresați de producătorii locali din zona agroali­men­tară. „Importurile scad, iar retailerii încearcă să aducă marfa de cât mai aproape“, detaliază acesta.

În Europa, continuă antreprenorul, consumul este în scădere, iar coșul de cumpărături a devenit tot mai gol ca urmare a creșterii prețurilor la energia electrică, gaze și carburanți. Dat fiind noul context, rețelele de retail vor lua măsuri pentru a se adapta noilor condiții din piață. Ceea ce pentru jucătorii din zona agroali­men­tară poate reprezenta o oportunitate, pe care o pot fructifica prin creșterea producției.

În acest sens, antreprenorul spune că intenția sa este ca în perioada următoare să cumpere din piață producători de carne de pui aflați în dificultate. În condițiile în care România importă aproximativ 50% din necesarul de hrană, în momentul de față există po­sibilitatea ca prin mărirea producției interne să fie înlocuită întreaga cantitate de produse aduse din afara țării.

Pe același fond al reducerii cheltuielilor cu procurarea hranei, Horia Cardoș a observat și că micile gospodării încearcă să-și producă local hrana. În 2020, odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19, a crescut brusc cererea pentru pui de o zi, cerere accentuată apoi de explozia prețurilor la alimentele de bază. „Oamenii au fost mult mai dispuși să își facă un fel de asigurare și să aibă în gospodărie o parte din hrana pe care o pot consuma“, adaugă Horia Cardoș. El pre­cizează că, în perioada ce urmează, este posibil ca, pe fondul problemelor care pot apărea pe lanțurile de aprovizionare, unele produse alimentare să lipsească de pe rafturile rețelelor de retail.

Criza alimentară

În condițiile în care se vorbește despre o inevitabilă criză alimentară la nivel global, Horia Cardoș spune că acest fenomen este deja vizibil. „În ultimii trei ani, balanța de cereale la nivel global este negativă, adică producem mai puțin decât avem nevoie. Acest deficit vine în primul rând din creș­terea consumului, mai ales în Asia de Sud-Est“, nuanțează antreprenorul. Rezultatul? Prețul cerealelor s-a dublat în ultimii doi ani. Iar războiul din Ucraina nu face altceva decât să accentueze deficitul de cereale de pe piață.

Pe fondul acestui conflict, estimează Cardoș, pe piață a apărut un deficit suplimentar de 15-20 de mili­oane de tone. În aceste condiții, diferite state au început să ia măsuri pentru a fi pregătite să reacționeze în situațiile în care sunt înregistrate lipsuri majore. Un exemplu este China, care a pus accent pe acumularea de rezerve de cereale prin sporirea importurilor. „Chinezii cumpără și nu vând. Cumpără și depozitează. Au cele mai mari rezerve, sunt capabili să reziste pe o perioadă îndelungată“, mai spune Horia Cardoș. Inclusiv pe piața locală a tradingului de cereale, primul loc este ocupat de o companie chi­neză, COFCO.

Revenind la nivel local, antreprenorul precizează că fermierii români stau relativ bine cu recolta pe anul acesta, pentru că în primăvară au reușit să-și asigure necesarul de fertilizanți. Probleme ar putea apărea însă pentru recoltele viitoare, pe fondul „embargoului pus pe Rusia și Belarus, țări responsabile pentru pro­ducția a două treimi din fertilizanții necesari la nivel mondial“, completează Cardoș. Cert este că, anul acesta, fermierii români vor avea recolte destul de mari, iar vânzarea lor la un preț bun le-ar putea asi­gura capitalul necesar pentru a se putea descurca în noile condiții de piață.

Avansul prețurilor pe piața cerealelor, mai spune antreprenorul, nu este influențat neapărat de inflație. „Putem să vorbim de inflație, dar când, în interval de doi ani, prețul la cereale se dublează, asta nu mai este neapărat inflație. Este pur și simplu o lege a cererii și a ofertei“, explică acesta, adăugând că, pentru peri­oada următoare, se așteaptă la noi creșteri de preț nu doar la grâu, ci și la porumb. Și asta, pentru că din porumb se poate produce și combustibil. Iar pe fondul embargoului pus petrolului rusesc este posibil ca producția de combustibil din porumb să crească. „În momentul în care barilul de petrol a trecut de 70-75 de dolari, devine rentabilă producția de bioetanol din porumb“, precizează Cardoș, care se așteaptă ca și în cazul acestuia din urmă să fie făcute stocuri.

În acest sens, compania sa va investi pe viitor inclusiv în spații de depozitare, chiar dacă în acest moment silozurile pe care le deține au o capacitate de circa 10.000 de tone. O mișcare în linie cu strategia de business a lui Cardoș, care s-a bazat tot timpul pe investiții în afaceri cu potențial de creștere.

De la înghețată la agricultură

Horia Cardoș a absolvit Chimia Industrială, la Universitatea Poli­tehnica Timișoara, în 1992. Încă din facultate a făcut tot felul de negoțuri pentru a-și rotunji veniturile. Spune că nu a fost niciodată angajat, reușind să-și asigure traiul din micile afaceri din comerț pe care le derula. Cea mai importantă dintre acestea a fost cea de distribuitor de înghețată pentru o companie din Italia. „Așa am cunoscut niște furnizori italieni care doreau să vândă produse de uz veterinar în România, asta fiind, practic, intrarea mea spre zona de agricul­tură“, povestește Horia Cardoș.

Încă din 1996 a preluat o companie din Arad, în care era asociat cu partenerii din Italia, axându-se pe vânzarea de produse de uz veterinar. În scurt timp, Cardoș a răscumpărat părțile italienilor și a continuat pe cont propriu. Afacerea părea că merge bine în acel moment, însă lucrurile s-au complicat când a ajuns în faza de a-și încasa banii pe produsele vândute. Majoritatea clienților erau companii din zootehnie, preponderent cu capital de stat. Adică firme cu probleme, care nu și-au mai putut achita facturile. Cardoș a pierdut bani și a decis să se reorienteze în business și să nu se mai adreseze marilor companii, de la care avea marje mici de profit și termene lungi de plată, și să se îndrepte către zona de retail, cu clienți mai mici, dar marje de profit mai generoase.

Cardoș a deschis primul magazin Agroland la Timi­șoara, în 1997, cu produse destinate micilor fermieri și cu accesorii pentru animale de companie. Businessul a început cu magazine de format mic, de câteva zeci de metri pătrați. În 2017, la 20 de ani de la lansa­rea afacerii, Agroland a adăugat încă o linie de business – Agroland Agribusiness, prin care a început fur­nizarea de inputuri agricole micilor fermieri, în special fertilizanți.

Strategii și consultanți

Din 2016, compania a venit cu o nouă strategie și pe zona de retail, orien­tându-se și către magazine de formate mai mari, de tip MEGA, cu suprafețe de peste 400 de metri pătrați. Primul magazin de acest fel a fost deschis în apropiere de Craiova, în drumul spre Balș, însă nu a avut succe­sul pe care și l-ar fi dorit Cardoș. „Tot ce am învățat și am greșit am făcut-o pe banii mei, nu am fost niciodată angajat ca să învăț de la alții sau să greșesc pe banii altora“, recunoaște el zâmbind.

După experiența de la Craiova, a ales să-și facă te­mele mai bine și a apelat (la început cu reticență) la ser­viciile unui consultant născut în Ungaria, care avea o largă experiență de retail în Marea Britanie. Au mers împreună prin vestul Europei, „cu telefonul în mână, filmând, făcând poze, luând notițe“. Conceptul s-a rafi­nat de-abia în 2019, odată cu deschiderea unui magazin în județul Galați. Astăzi, dintr-o rețea de peste 250 de magazine Agroland, 18 sunt pe format MEGA.

Ulterior, Horia Cardoș a decis să listeze cele două mari divizii ale grupului pe piața AeRO a bursei de la București. La 1 martie 2021 era listată Agroland Business System, urmată pe 15 iunie de Agroland Agribusiness. Anul acesta, compania își propune să demareze pregătirile pentru transferul pe piața princi­pală a Bursei de Valori, astfel încât acesta să aibă loc efectiv la începutul lui 2023. Conform celor mai noi date de la bursă, Horia Cardoș este în continuare ac­ționar majoritar în cele două businessuri, cu un pachet de 69,7% din Agroland Business System și de 56% din Agroland Agribusiness.

De acum înainte, Horia Cardoș spune că va investi permanent în eficientizarea afacerilor sale, inclusiv prin a-și asigura un grad de independență energetică, astfel încât să poată menține mai scăzute prețurile la producție, în special în ferma de păsări de la Mihăi­lești. Are deja un contract semnat pentru instalarea unei centrale fotovoltaice cu o capacitate de 400 de kilowați, intenționând pe viitor să ajungă la o capacitate de producție de un megawatt.

În paralel cu scăderea costurilor la utilități, Cardoș se va concentra pe creșterea capacităților de depozitare a cerealelor și de producție de ouă, pui de o zi și chiar carne de pasăre pentru consum, pentru că, spune el, acum este momentul ca firmele românești din zona agroalimentară să accelereze pentru a avea performanțe mai bune. Și asta, pentru că majoritatea canalelor de vânzare vor avea tendința să se apro­vi­zioneze de la distanțe cât mai mici, pentru a evita cos­turile mari de transport, lucru care îi va avantaja inclusiv pe producătorii locali de hrană.

Acest articol a apărut în numărul 141 al revistei NewMoney.

FOTO: Laszlo Raduly

Cu o experiență de peste 20 de ani în presa românească, Florel Manu a debutat la Radio PRO FM, după care și-a continuat activitatea la mai multe trusturi media precum PRO TV, Antena1 și Antena3, Adevărul, The Money Channel. Acoperă domeniile retail, real estate și turism.