Procurorii de la Crimă Organizată asociază un mare nume din industria lemnului cu tăierile ilegale de păduri

Alexandra Pele 11/06/2018 | 14:35 Companii
Procurorii de la Crimă Organizată asociază un mare nume din industria lemnului cu tăierile ilegale de păduri

Puține sunt companiile în jurul cărora se țes mai mult controverse decât cele din jurul Holzindustrie Schweighofer, un gigant al industriei mon­diale de cherestea, dar și o companie cu mari dificultăți la nivel local.

Acest articol a apărut în numărul 42 (11-24 iunie) al revistei NewMoney

Fabricile din Ră­dăuți și Sebeș ale companiei austriece Holzindustrie Schweig­hofer au fost recent subiectul unor per­cheziții realizate de procurorii DIICOT și de polițiștii IGPR. Motivul – un dosar legat de comerțul ilegal de lemne, cu un prejudiciu estimat la 25 de milioane de euro.

„Până în prezent, au fost identificate şi conduse la sediul unităţii de parchet zece persoane“, spun polițiștii. Ulterior, surse citate de Mediafax au detaliat că mai multe persoane cu funcții de conducere în cadrul companiei austriece, cel mai mare producător de cherestea de la nivel local, au fost puse sub învi­nuire. Din cercetările realizate la fața locului a reieșit că, începând din 2011, suspecții ar fi coordonat „activitatea de achiziții de lemn rotund de răși­noase pro­venit din tăieri ilegale“, dar și că ar fi deturnat mai multe licitații publice.

„Unii agenţi economici au fost înlă­tu­raţi de la licitaţiile de masă lemnoasă şi, după caz, impuşi alţii“, arată primele cer­cetări. Totodată, autoritățile au stabilit că o parte din cantitatea de masă lemnoasă recepţionată nu a fost evi­den­ţiată în documente contabile.

De ase­menea, există și suspiciunea „re­zo­na­bilă“ că o parte din masa lem­noasă re­cep­ţionată la unitățile Schweig­hofer provenea din săvârşirea unor in­frac­ţiuni de tăiere fără drept de arbori.

În desfăşurarea activităţilor ilicite, mem­brii grupului infracţional organizat ar fi beneficiat şi de sprijinul unor funcţionari publici, mai arată anchetatorii. Do­sarul penal este doar una dintr-un lung șir de vești proaste care pare să afecteze tot mai mult afacerile locale ale austriecilor. Holzindustrie Schweighofer are cinci punc­te de producție în România, la Sebeș, Rădăuți, Reci, Siret și Comănești, în care este prelucrat superior un volum de 1,2 milioane de metri cubi de cheres­tea anual, adică 71% din cantitatea de cherestea produsă în țară.

Schweighofer a reacționat prompt la an­cheta procurorilor. „Compania pune la dispoziţia autorităţilor toate informaţiile necesare pentru buna desfăşurare a anchetei în curs şi sprijină autorităţile prin toate mijloacele sale pentru o soluţionare corectă a investigaţiei, pe baza unor date transparente“, se arată într-un comunicat transmis public.

Austriecii au subliniat totodată că în cadrul companiei există un plan de acți­u­ne pentru a combate tăierile ilegale și pentru a sprijini dezvoltarea industriei lemnului. De la începutul anului trecut, compania ar fi cheltuit un milion de euro pentru astfel de acțiuni. Printre măsurile implementate se numără monitorizarea prin GPS a lanțului de aprovizionare, plata unui bonus de zece lei pe metru cub pentru bușteni certificați FSC, un audit al proceselor și renunțarea la furnizori care nu respectă politica de achiziții a compa­niei.

Disocieri. De altfel, compania s-a aflat în multe rânduri în centrul unor anchete jurnalistice ce vizau tăierile ilegale de lemne. O lovitură dură a venit însă anul trecut, când Forest Stewardship Council (FSC) a decis să le retragă austriecilor certificatul de calitate. Documentul atestă faptul că pădurile din portofoliul unei com­panii sunt administrate responsabil și că lemnul este tăiat de o manieră sus­te­nabilă. FSC a decis totodată să se disocieze de grup, iar reacțiile din piață nu s-au lăsat așteptate. Mai mulți retaileri au anunțat că vor renunța la lemnul de la Schweighofer. Printre aceștia s-au aflat Hornbach, Leroy Merlin și Brico Dépôt.

Retragerea certificării se pare însă că a afectat mai mult imaginea companiei și mai puțin vânzările. „Impactul dezasocierii FSC de Schweighofer este redus, însă asta nu înseamnă că nu vom face demersuri pentru a reobține certificarea pentru această ligă“, declara pentru NewMoney Dan Bănacu, directorul general al compa­niei, în urmă cu un an.

Scăderi. Compania vinde între 35 și 40% din pro­ducție în România, restul de 60-65% mer­gând la export în peste 70 de state, printre cele mai importante numă­rându-se Japonia sau țările din UE. Parte­nerii din România sunt retaileri DIY (circa 5%), companii de cons­trucții sau fa­brici de mobilă. Având în vedere această structură, NewMoney estima că vânzările compa­niei ar fi scăzut cu cel mult 5%, în con­di­țiile în care nu toți retai­lerii au re­nunțat la produsele procesate de Schwei­g­hofer.

Chiar și așa, vânzările locale ale compa­niei sunt de câțiva ani pe un trend des­cen­dent. În perioada 2013-2016, afacerile Schweighofer au scăzut cu peste 36 de mi­lioane de euro, ajungând la 433,9 mili­oane de euro la sfârșitul perioadei, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Profitabilitatea s-a deteriorat la rândul său. În 2016, compania a raportat un rezultat net de 42,2 mi­lioane de euro, în scădere 9% față de anul anterior.

O decizie neașteptată, pe care compania nu a dorit să o explice, a venit la sfâr­șitul lui aprilie, când austriecii au decis să vândă cele peste 14.000 de hectare de pă­duri pe care le dețineau în România companiei suedeze GreenGold Group. Valoarea tranzacției a fost de cel puțin 50 de milioane de euro, potrivit calculelor NewMoney. Tranzacția a scos compania din topul celor mai mari proprietari pri­vați de păduri din România.

Motivul e posibil să fi avut legătură cu o nouă prevedere legislativă care face tăierea legală a lemnului extrem de dificilă. Specialiștii din industria lemnului spun că prevederile draconice le­ga­te de modul în care trebuie măsurat lemnul în pădure și apoi la poarta fabricii au descurajat tăierile, cantitatea de lemn recoltată anul trecut scăzând cu circa două milioane de metri cubi, situație care a dus la creșterea prețurilor. Asta în con­di­țiile în care Schweighofer avea deja pro­bleme de aprovizionare cu materie primă. „Într-un context dificil al industriei, compania noastră importă 50% din lemnul pe care îl procesăm în România“, au precizat reprezentanții companiei pentru NewMo­ney. O parte din importuri provin din Belarus, unde compania ar tatona terenul pentru deschiderea unei fabrici.

Relocare? Presa din această țară relata încă de anul trecut despre o scrisoare de intenție semnată de Administrația Zonei Econo­mice Libere din Grodno (Grodnoinvest) cu austriecii de la SPB Industrieinvest, companie care reprezintă interesele Schweighofer. Acordul prevede dezvol­tarea unor activități de investiții ca rezident al Grodno FEZ. Situată în nord-vestul statului, această zonă economică liberă se află în proximitatea graniței cu Uniunea Euro­peană (15 kilometri până la granița cu Polonia), iar rezidenții săi se bucură de numeroase avantaje fiscale, cum ar fi scutirea de la plata impozitului pe profit vreme de cinci ani, lipsa unor taxe vamale pentru importul de materie primă și utilaje, precum și pentru exporturi, reiese din datele prezentate de administratorii regiunii.

Acordul cu SPB Industrieinvest ar viza demararea unei investiții greenfield, mai exact o fabrică de prelucrare a lemnului. Paul Dima, directorul Asocia­ției Proprie­ta­rilor de Păduri din România (APPR), crede că există posibilitatea ca Schwei­g­ho­fer să ia în considerare chiar reloca­rea unei unități din România în Belarus. Ar putea fi vorba despre cea de la Sebeș, afectată de mai mulți ani de lipsa materiei prime. Compania nu a răspuns între­bă­rilor NewMoney pe acest subiect.

 

 

Păduri & pădurari

Cei mai mari proprietari privați de păduri din România sunt străini. Mai exact, suedezi.

  • PROPRIETARI. Printre cei mai importanți proprietari privați de păduri de la nivel local sunt suedezii de la IKEA (Iri Forest Assets), suedezii de la Greegold Romwood și moștenitorii Regelui Mihai I. Cu o suprafață de circa 48.000 de hectare, IKEA este cel mai mare proprietar privat de păduri din România.
  • FONDUL FORESTIER. Suprafața fondului forestier din România a fost de 6,5 milioane de hectare, suprafața pădurilor ridicându-se la 6,4 milioane de hectare. Dintre acestea, 1,9 milioane de hectare erau acoperite cu rășinoase, iar 4,4 milioane cu foioase, reiese din cele mai recente date ale Institutului Național de Sta-tistică (INS), aferente anului 2016. Anual, pădurile din România cresc cu 50 de milioane de metri cubi, din care se recoltează mai puțin de jumătate.
  • EXPLOATARE. În 2016, în pădurile din România s-au tăiat 17,1 milioane de metri cubi, în scădere cu 5,1% față de anul anterior. Cele mai mari tăieri au fost la rășinoase (6,2 milioane de metri cubi), fag (5,7 milioane de metri cubi) și stejar (1,6 milioane de metri cubi).

 


FOTO: Mediafax

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.
← Close