Glosarul de tip nou

Inițiativa de a modifica, substitui ori elimina cuvinte considerate în prezent jignitoare din opera autorului Roald Dahl e o nerozie fără margini.

O alătur altor tâm­­penii contemporane: matematica etnică – l-am rugat pe Horia-Roman Patapievici să-mi explice acest concept care „sparie gândul“, s-ar cuveni să se predea în școlile nord-americane și după sistemul nume­ric primitiv al inuiților; tăvălugul vigilent al mișcării woke, care decide ce e ofensator, ce cuvinte și idei sunt admisibile în spațiul public; anularea culturii, o cenzură inițiată de stânga, dar care-i vine mănușă și dreptei; gastronaționalismul, care o face pe Mașa Zaharovna, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, să vadă o probă de nazism în faptul că Ucraina și-a însușit borșul, doar pentru că îl înscrisese pe lista patrimoniului imaterial UNESCO (fie ier­tată: filmarea declarației dovedește că rusoaica era fie foarte obosită, fie beată); uimirea unei universitare americane, autoarea unui articol în The Washington Post în care deplângea absența fotbaliștilor de culoare din naționala Argentinei (după ce publicația a revenit cu o rectificare, precizându-se că persoanele de culoare reprezintă sub unu la sută din totalul po­pu­lației argentiniene, Ben Harris-Quinney, președin­tele unui think tank britanic, a remarcat că articole de acel gen sunt scrise de oameni care habar n-au de fot­bal, dar se pricep foarte bine la woke).

FĂRĂ GRAȘI SAU URÂTE. Un colectiv care se auto­de­finește drept unul pentru oameni pasionați de incluziune și accesibilitate în literatura pentru copii a decis, alături de alți zeloși care nu pot ațipi din cauza incorectitudinii politice, că personajele nu mai pot fi grase sau urâte, fiindcă le strică bucuria citirii celor mici. „Rescrierea cărților lui Dahl, după moartea sa, e o versiune minimalistă a pictării de haine pe trupurile din Capela Sixtină“, observă, în The Guardian, Francine Prose, membră a Academiei Americane de Arte și Litere.

Am râs cu poftă în urmă cu câțiva ani, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o întâlnire cu scriitorul Radu Paraschivescu și cu jurnalistul Cătălin Striblea, când am discutat despre volumul „Povești corecte politic de adormit copiii“, de James Finn Garner.

Am amintit atunci că expresia cea mai stupidă a corectitudinii politice pe care o auzisem suna așa: după ce o obrăznicătură de copil a spart un geam cu o piatră, s-a scris că un non-adult s-a jucat cu prietenul său mineral. Dacă nici bolovanului nu mai avem voie să-i spunem pe nume ca să nu-l jignim, hai să rescriem totul. În privința literaturii române, încep eu.

TRADUCERE ROMÂNO-ROMÂNĂ. Întrucât și opera lui Mihai Eminescu are destule cuvinte și expresii care au nevoie de explicații în lumea corectă politic de azi, am rescris „Scrisoarea a III-a“. Iată un glosar:

  • Bâlbâiți – persoane cu nevoi speciale de elocvență, având emisii vocale bazate pe iterație.
  • Bulbucații ochi de broască – persoane încercate de exoftalmie, asemănătoare unor entități non-umane tetrapode.
  • Bulgăroi, găgăuți, grecotei – termeni de alint non-contemporani, desemnând etnonime ale unor par­teneri balcanici.
  • Canalia de uliți – persoană dezorientată etic, adeptă a petrecerii timpului pe drumuri aflate în interiorul localității.
  • Cu ceafa groasă – deținători de regiune poste­ri­oară a gâtului atipică.
  • Cu gura strâmbă – oameni cu caracteristici faciale diferite și o capacitate limitată de a surâde.
  • Cu evlavie de vulpe – cu priorități de exteriorizare a convingerilor religioase asemănătoare persoanelor non-umane cu predilecție pentru subterfugii.
  • Cu privirea împăroșată – persoane cu acuratețe vizuală redusă de tulburări endocrine.
  • Dușman – prieten care nu a descoperit sustenabi­litatea, produsele locale și galeriile de artă.
  • Fameni – adulți de gen nefeminin cu capacități reproductive pierdute și voci corespondente altui gen.
  • Flecari – adepți voluntari ai verbalismului.
  • Fonfi – persoane neprivilegiate logopedic.
  • Gușați – persoane cu carențe temporare de iod.
  • Lupanar – mediu de lucru pentru agenți econo­mici care își asigură existența prin activități fizice, preponderent orizontale.
  • Moșneag – persoană rezilientă cronologic.
  • Negru, cocoșat și lacom – persoană non-albă, cu postură non-liniară și cu provocări de apetit.
  • Nimb de biruință: epilogul actului de păstrare a ecosistemului pașnic în care trăiește o populație indigenă care s-a apărat în fața forțelor imperialiste și colonialiste (vezi „Avatar“).
  • Pocitură – persoană cu trăsături fizionomice de o armonie netradițională.
  • Progenitură – non-adult, rezultat al unei coabitări strânse, preferabil consimțite, între persoane de ge­nuri nesimilare.
  • Stâlp de cafenele – persoane inactive economic, cu deficiențe motivaționale.
  • Smintiți – afectați emoțional, manifestând o mare flexibilitate de conduită în absența rațiunii.
  • Viață – abilitate metabolică provizorie.

Gata. Problemă rezolvată.

Horia Ghibuțiu este jurnalist tradițional convertit la digital.