Povestea celui mai cunoscut cafegiu din București. Toma Caragiu, Amza Pellea și Nichita Stănescu au băut cafea de la el

Florel Manu 12/03/2018 | 10:30 Oameni
Povestea celui mai cunoscut cafegiu din București. Toma Caragiu, Amza Pellea și Nichita Stănescu au băut cafea de la el

Odată cu anii 80, cafeaua începea să dispară treptat din comerțul socialist, iar România mul­ti­lateral dezvoltată consuma un în­locuitor botezat ironic nechezol. Însă chiar și în plină epocă a surogatelor, tradiția prelu­crării artizanale a ca­felei a rămas vie. O cafea Carabelaian Divin, cineva?

Acest articol a apărut în numărul 35 (disponibil până la 18 martie) al revistei NewMoney

Februarie 2018. Centrul Bucureștiului. De cum intri de pe strada Moșilor pe Radu Cristian, o aromă puternică de ca­fea proaspăt prăjită te atrage către Piața Rosetti. Când ajungi pe Radu Cristian numărul 6, aroma este și mai pu­­ternică. Intri în magazin și ești în­tâmpinat de un domn proaspăt băr­bierit, cu un halat verde și dornic să afle cine ești și cu ce te poate ajuta. În­cepe să-ți vorbească de parcă te cu­noaște de o viață. Este Gheorghe Florescu (74 de ani), cel mai cunoscut cafe­giu din București. „Am prăjit cafea în dimineața asta“, spune el, arătând către aparatul în care așteptau înghesuite boabele maronii de cafea proas­pătă. Nu stă mult pe gânduri și ne ser­vește cu o ceașcă de cafea fierbinte. În timp ce aroma proaspătă umple încă­perea, Florescu începe să ne introducă în atmosferă.

„Delicii Florescu“, prăvălia cu aer interbelic în care se prăjește, vinde și pre­pară cafea, este un business de fa­milie pornit în 2010, cu o investiție de 60.000 de euro. Afacerea s-a dezvoltat rapid, iar familia Florescu are acum trei magazine (cel din Rosetti, unul la Libră­ria Eminescu și altul în centrul comercial Jolie Ville din Băneasa), ajungând în 2016 la o cifră de afaceri de 600.000 de euro. Printre zecile de borcane alungite, pline cu boabe de cafea, își fac loc și alte produse pe care le gă­seai în anii ’40 în maga­zinele negustorilor greci, armeni ori turci. Ciocolate spe­ciale, fistic, biscuiți, zacuscă, uleiuri extravirgine de măsline, coniacuri rare și vinuri alese, sunt toate expuse în coche­tul magazin din apro­pierea Pieței Rosetti. Însă stilul afacerii este împrumutat de la armenii care au început să vină în România după Primul Război Mondial.

Filosofia cafelei. Încă de la deschiderea magazinului din Piața Rosetti, Gheorghe Florescu s-a orientat către soiuri rare de cafea, destinate unui public cunoscător, dar și potent din punct de vedere financiar. „În magazinul nostru se găsesc pri­mele zece soiuri de cafea din lume“, spu­ne mândru Florescu. Însă secretul lui nu stă doar în sortimentele de cafea, ci și în modul în care aceasta este pre­pa­rată. A fost ucenicul unui cunoscut cafegiu armean din perioada interbelică, Avedis Carabelaian, fost furnizor de ca­fea pentru Casa Regală a României. Ține să precizeze că este mare diferență între ca­feaua preparată industrial și boabele pră­jite artizanal, așa cum a învățat el de la negustorul armean. „Noi prăjim cinci kilo­grame de cafea. Dacă se vinde mai prăjim alte cinci kilograme“, spune Florescu. El este și cel care coordonează aface­rea, dar este ajutat de fiica cea mare și de soțul celei de-a doua fiice.

Citiți și: Povestea antreprenorului care și-a vândut Maseratiul pentru a-și cumpăra un excavator

Vân­­zările nu se fac doar prin cele trei ma­gazine proprii din Capitală, ca­feaua sa fiind distribuită atât online, cât și direct către alte cafenele din țară. „Co­laborăm la Timișoara cu două doamne titrate care au o librărie“, dă el un exemplu, pre­cizând că cei mai serioși clienți pentru cafelele selecționate vin din zona de vest a țării. Recent, a în­ceput colaborarea și cu o cofetărie din zona Ozana, din cartierul Titan. Cât despre comerțul cu cafea, Gheorghe Florescu spune că acesta nu este chiar ușor. „Angajații mei sunt ins­truiți inclusiv în prepararea cafelei. Au școală de barista“, explică el. Recunoaște însă că nu este adeptul preparării industriale a cafelei și nici a amestecului acesteia cu lapte. Și asta pentru că „cea mai bună cafea este cea la ibric. Așa cafeaua e coaptă“, ex­pli­că Florescu.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

← Close