La scurt timp după ce expediase prin e-mail un newsletter cu proprietăți de lux, președintele Nest Seekers – agenție internațională de real estate – a primit trei solicitări, însă niciuna nu era de la potențiali clienți pentru proprietățile promovate. Telefoanele veneau din New York și Miami, două orașe cu largi comunități de cetățeni ruși bogați, și întrebarea generală era cât de repede pot fi vândute proprietățile lor de lux. Episodul relatat de CNN ilustrează graba cu care oligarhii ruși deja sancționați sau cei care se așteaptă să intre în vizorul autorităților europene și americane vor să salveze ce mai poate fi salvat din vastele lor averi.
La o săptămână după începutul războiului din Ucraina, Roman Abramovici, miliardarul apropiat de președintele Rusiei, anunța pe Twitter intenția de a vinde clubul de fotbal Chelsea, pentru a proteja interesele clubului în sine, ale fanilor, angajaților și sponsorilor. Banii obținuți din vânzare ar urma să meargă către o fundație care va sprijini victimele războiului din Ucraina. Abramovici, acționarul principal al unui conglomerat din industria oțelului, nu a fost supus primei tranșe de sancțiuni, însă expunerea pe care o are pe piața britanică (grupul său este listat la Londra) îl face să privească lucrurile cu precauție.
PE NUMELE SOȚIEI. Tot pe la începutul lui martie, Aleksei Mordașov, creditat drept cel mai bogat om din Rusia, a transferat către soție toate acțiunile în valoare de circa 1,1 miliarde de dolari pe care le deținea la compania minieră Nordgold. Înainte de începutul războiului, averea lui Mordașov, ale cărui afaceri sunt concentrate în grupul Sverstal – al patrulea cel mai mare producător de oțel din Federația Rusă –, era estimată la aproape 30 de miliarde de dolari.
Erich Ferrari, un avocat american care ajută companiile și persoanele fizice să diminueze efectele sancțiunilor, spunea recent tot pentru CNN că primește o solicitare în acest sens din oră în oră. Ce-i drept, amploarea și efectele sancțiunilor aplicate concertat de Statele Unite, Uniunea Europeană și Marea Britanie împotriva unor entități și persoane apropiate de puterea de la Kremlin sunt fără precedent. Putem deduce că acestea au fost luate cu totul prin surprindere, pentru că nu există niciun indiciu că ar fi încercat să se protejeze în vreun fel înainte de 24 februarie. În condițiile în care sfârșitul războiului nu se întrevede într-un viitor apropiat, e de așteptat ca și alte sancțiuni să apară la orizont, iar vânzarea activelor imobiliare pare demersul cel mai la îndemână. Președintele Nest Seekers e de părere că vânzătorii sunt dispuși să facă reduceri de cel puțin 20%.
Ce fac autoritățile americane sau europene pentru ca sancțiunile chiar să-i afecteze pe oligarhi? În multe situații, eforturile guvernamentale se lovesc de zidurile unor vehicule financiare care îi maschează pe adevărații proprietari. Un fost oficial al Departamentului de Stat din America e de părere că motivele pentru care nu prea am văzut acțiuni legale împotriva oligarhilor ține de faptul că aceștia își permit avocați de top care știu cum să le ascundă averile și cum să dea activităților lor economice o aparență de legalitate.
Poate cel mai grăitor exemplu în acest sens este mediatizatul iaht al lui Alișer Usmanov, un magnat al metalelor și apropiat de președintele Rusiei, al cărui cost a fost estimat la aproape 650 de milioane de dolari. La zece zile după începerea invaziei, nu era clar dacă autoritățile germane reușiseră să pună sub sechestru iahtul Dilbar, prevăzut cu două heliporturi și o piscină de 25 de metri. Un oficial din Hamburg declara pentru Associated Press că proprietarul final nu era încă identificat. Ambarcațiunea, care poartă numele mamei lui Usmanov, este înregistrată de un holding din Malta sub drapelul Insulelor Cayman.
CRIZA CARE VA VENI. Pe de altă parte, doi dintre apropiații lui Putin, Mihail Fridman, președintele grupului financiar Alfa, și Oleg Deripaska, un magnat al aluminiului, au solicitat public încetarea războiului. Deripaska se află sub tirul sancțiunilor încă din 2018, în contextul reacției Statelor Unite la o presupusă implicare a Rusiei în alegerile americane. Ca o paranteză, miliardarul crede că sancțiunile impuse oligarhilor și populației din Federația Rusă sunt similare cu ridicarea unei noi Cortine de Fier, ce va aduce o criză economică adâncă și de durată. Deocamdată însă, rubla nu s-a prăbușit sub nivelurile înregistrate la criza datoriilor din 1998-1999, după invazia Georgiei (2008) și după anexarea Crimeii (2014).
Este incert în ce măsură aceste pachete de sancțiuni îndreptate împotriva bogaților Rusiei vor contribui la grăbirea sfârșitului războiului, însă un prim efect s-a produs deja: miliardarii care și-au construit averea în principal din privatizarea unor active energetice sau industriale nu-și vor mai putea etala bogăția, ceea ce din punct de vedere psihologic echivalează cu „o moarte socială“. Poate de-abia de acum înainte vom vedea efectele scontate.
