Fondul Suveran prinde contur. Câtă credibilitate va avea acesta pe scena internațională

Cu un pas mai aproape de a deveni rea­litate, viitorul fond suveran al Ro­mâ­niei continuă să fie o cutie neagră – aspect îngrijorător, dacă luăm în calcul că ar urma să înghită anual, doar din dividende, circa jumătate de miliard de euro.

Acest articol a apărut în numărul 40 (14-27 mai) al revistei NewMoney

Fondul Suveran de Dezvoltare și In­ves­tiții (FSDI), un vehicul mamut de inves­tiții controlat de stat, a mai parcurs o etapă în drumul către înființare, pro­iectul de lege fiind aprobat de Senat. În urma dezbaterilor din prima cameră, parlamentarii au admis o serie de concesii, însă nu suficiente pentru a liniști comunitatea privată. Fondul ar urma să aibă în portofoliu doar 23 de pachete de acțiuni pe care Guvernul le deține la companii de stat sau private, respectiv doar pachetele deținute la companii profitabile. O altă concesie făcută a fost ce­rința Eurostat, ca fondul să nu beneficieze de garanții guvernamentale sau orice altă formă de sprijin din partea statului. Totodată, capitalul social al FSDI ar urma să fie de nouă miliarde de lei (aproape două miliarde de euro), din care un aport în numerar în valoare de 1,85 miliarde de lei.

Ideea unui fond suveran a fost pri­mită cu interes de piață, inclusiv de fondurile de pensii private al căror viitor este, în prezent, in­cert. Cele mai des au­zite îngrijorări au vizat însă conducerea acestui fond, mai exact inde­pen­dența managementului și numirea acestuia pe baza unor criterii transpa­rente și strâns corelate cu experiența și pro­fesionalismul. Deși legea de înființare a fondului suveran a suferit modificări în Senat, o serie de articole continuă să îi pre­ocupe pe specialiști.

Citiți și: Ce capcane ascunde proiectul de înființare a Fondului Suveran, publicat aproape de miezul nopții

„Strategia investițională a FSDI se aprobă de către Guvern și este corelată cu un set de indicatori de performanță pe termen mediu și lung“, se arată în lege. Similar, indicatorii de performanță sunt stabiliți de acționarul majoritar, respectiv Ministerul Finanțelor Publice (MFP), îm­preună cu un comitet consultativ din care ar urma să facă parte reprezentanți ai Gu­vernului, ai băncii centrale, ai Autori­tății de Supraveghere Financiară, ai me­diu­­lui academic, ai industriei financiar-ban­care, ai Parlamentului și ai societății civile. Numai că, în final, tot Guvernul, prin MFP, este cel care decide cine, ce și cum.

Citiți și: O nouă găselniță a Guvernului: cine va câștiga, de fapt, de pe urma fondului-mamut pe care vrea să-l înființeze statul

O condiție esențială pentru ca FSDI să opereze într-un mod eficient, crede Radu Crăciun, președintele BCR Pensii, este „asi­gurarea unei guvernanțe de înaltă ca­li­­tate profesională. Asta presupune neutralitate politică, transparență, respon­sa­bilități și ierarhii clar stabilite, precum și oameni care chiar au experiență în acest gen de activități. În acest context, punerea unui astfel de Fond sub umbrela unui minister mi se pare discutabilă“. De altfel, proiectul de lege, în forma trimisă la Ca­me­ra Deputaților, cameră decizională, prevede ca „detaliile“ legate de criteriile de performanță și strategia de investiții să fie stabilite, ulterior, de Guvern.

O lipsă de transparență pentru care Fon­dul ar putea să plătească scump, având în vedere că printre sursele de finan­țare se numără emiterea de obliga­țiuni (pe lângă dividendele de 2,6 miliarde de lei), instrumente atractive de regulă pentru managerii de fonduri de pensii private, cum este Radu Crăciun. Deși un fond suveran ati­pic în peisajul internațional, viitorul fond românesc nu pare a fi interesat de a-și asi­gura credibilitatea pe scena mondială.

PRINCIPIILE SANTIAGO. Având în vedere dimensiunea fondurilor suverane, preocupări legate de principiile care stau la baza strategiilor lor de investiții au fost formulate pe mai multe scene interna­țio­nale, printre care reuniunile G20 sau cele ale Fondului Monetar Internațional. Pentru a promova bune practici, 23 dintre cei mai mari investitori instituționali deținuți de state au decis să înființeze, în 2008, o organizație care să vegheze activitatea acestora, având în vedere potențialul fondurilor suverane de a distorsiona piețele internaționale. Doar fondul Norvegiei are, spre exemplu, active de peste 1.000 de miliarde de dolari. La scurt timp după au apărut așa-numitele „principii Santiago“, un set de reguli de bună guvernanță a aces­­tor entități cu statut special. Aceste principii sunt cele care asigură credibilita­tea fondurilor, respectarea lor fiind echi­va­lentă cu primirea unui rating bun de țară.

Autoritățile de la București nu par a fi interesate de o colaborare cu organi­zația care conferă în ochii investitorilor votul de încredere cu privire la activitatea unui fond suveran. „Din păcate, nu a exis­tat nicio comunicare între noi și autori­tă­țile din România pe tema fondului suve­ran, deoarece nu au luat legătura cu noi“, a de­clarat, pentru NewMoney, Victoria Bar­bary, director de strategie și de comunicare la International Forum of Sovereign Wealth Funds (IFSWF), entitate care ges­tio­nează implementarea principiilor.

Chiar dacă nu toate statele apelează la IFSWF, multe aleg să contacteze această organizație pentru a solicita asistență în momentul în care iau în calcul înființarea unui fond suveran. „În principal, ne con­tac­tează pentru a-i ajuta cu implementa­rea Principiilor Santiago – cele 24 de principii și practici general acceptate pentru administrarea și managementul inves­ti­țiilor unor fonduri suverane, pe care toți membrii noștri au acceptat să le respecte –, dar și pentru a le intermedia discuții cu parteneri care le pot oferi detalii despre experiența lor“, mai spune Barbary.

LIPSĂ DE CORELARE. Scopul principiilor este de a asigura piețele globale că inves­ti­țiile unui fond suveran nu sunt „dictate“ politic, ci au la bază un set de date economice și financiare solide. De altfel, una dintre cele 24 de „porunci“ pune accent pe importanța colaborării dintre fondurile suverane și autoritățile publice. „Aco­lo unde activitatea fondurilor are un puternic impact asupra situației macroeconomice locale, aceasta trebuie strâns corelată și coordonată cu politica fiscală și monetară pentru a asigura coerență“, se arată în carta menționată.

Viitorul Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții din România face parte din cate­goria fondurilor al căror impact asupra economiei naționale va fi unul relativ însemnat. În special dacă luăm în calcul obi­ectivele declarate ale acestuia: dezvoltarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă, stimularea inovației și a noilor tehnologii, creșterea capitalului uman pe termen lung și creșterea competitivității economiei românești.

Autoritățile nu se pot însă lăuda cu o co­relare prea strânsă a activității. Dovadă este absența unui consens legat de adera­rea la euro, dar și incidente mai mărunte, cum a fost cel legat de nivelul ROBOR. Creșterea inflației, generată de politica fis­cală laxă a ultimilor ani, a determinat Banca Națională a României (BNR) să apese accelerat pedala înăspririi politicii monetare. Instrumentul principal folosit de banca centrală pentru a ține în frâu creșterea prețurilor este dobânda-cheie de politică monetară, cea care „dă tonul“ dobânzilor din piață.

Creșterea nivelului ratei de politică mo­ne­tară a dus la creșterea ROBOR (do­bân­da la care băncile comerciale se îm­pru­mută între ele) și, implicit, la creșterea ratelor la bancă, dobânzile la majoritatea creditelor în lei fiind ancorate la acest indicator. În ciuda asigurărilor date de cei responsabili pentru politicile fiscale și mo­netare, lipsa de coerență a politicilor pu­blice își produce primele efecte și ri­dică mari semne de întrebare cu privire la capacitatea statului de a gestiona corect și eficient activele unui fond suveran.

Schimbări

Fondul Suveran a fost ușor cosmetizat în Senat, însă nu suficient de mult cât și-ar fi dorit mediul privat.

• Companii. Capitalul Fondului ar urma să fie asigurat de pachetele de acțiuni pe care statul le deține la: Engie, Electrica, Delgaz Grid, E.ON, Chimcomplex, OMV Petrom, Telekom România, Antibiotice, Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune, Loteria Română, IAR, Oil Terminal, CupruMin, Unifarm, Societatea Națională a Apelor Minerale, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime, Romgaz, Hidroelectrica, Aeroporturi București, Nuclearelectrica, Imprimeria Națională, Compania Națională de Administrare a Porturilor Maritime și Conpet. Capitalul social al FSDI ar urma să fie de nouă miliarde de lei (aproape două miliarde de euro), din care un aport în numerar în valoare de 1,85 miliarde de lei.
• Conducere. Ministerul Finanțelor va numi primii nouă membri ai Consiliului de Supraveghere al Fondului, iar aceștia vor numi directoratul, urmând ca acești primi manageri să aibă un mandat de maximum un an și jumătate, obiectivul principal fiind organizarea activității entității.

FOTO: Guliver / Getty Images