Fondul Suveran prinde contur. Câtă credibilitate va avea acesta pe scena internațională

Alexandra Pele 16/05/2018 | 12:33 Financiar
Fondul Suveran prinde contur. Câtă credibilitate va avea acesta pe scena internațională

Cu un pas mai aproape de a deveni rea­litate, viitorul fond suveran al Ro­mâ­niei continuă să fie o cutie neagră aspect îngrijorător, dacă luăm în calcul că ar urma să înghită anual, doar din dividende, circa jumătate de miliard de euro.

Acest articol a apărut în numărul 40 (14-27 mai) al revistei NewMoney

Fondul Suveran de Dezvoltare și In­ves­tiții (FSDI), un vehicul mamut de inves­tiții controlat de stat, a mai parcurs o etapă în drumul către înființare, pro­iectul de lege fiind aprobat de Senat. În urma dezbaterilor din prima cameră, parlamentarii au admis o serie de concesii, însă nu suficiente pentru a liniști comunitatea privată. Fondul ar urma să aibă în portofoliu doar 23 de pachete de acțiuni pe care Guvernul le deține la companii de stat sau private, respectiv doar pachetele deținute la companii profitabile. O altă concesie făcută a fost ce­rința Eurostat, ca fondul să nu beneficieze de garanții guvernamentale sau orice altă formă de sprijin din partea statului. Totodată, capitalul social al FSDI ar urma să fie de nouă miliarde de lei (aproape două miliarde de euro), din care un aport în numerar în valoare de 1,85 miliarde de lei.

Ideea unui fond suveran a fost pri­mită cu interes de piață, inclusiv de fondurile de pensii private al căror viitor este, în prezent, in­cert. Cele mai des au­zite îngrijorări au vizat însă conducerea acestui fond, mai exact inde­pen­dența managementului și numirea acestuia pe baza unor criterii transpa­rente și strâns corelate cu experiența și pro­fesionalismul. Deși legea de înființare a fondului suveran a suferit modificări în Senat, o serie de articole continuă să îi pre­ocupe pe specialiști.

Citiți și: Ce capcane ascunde proiectul de înființare a Fondului Suveran, publicat aproape de miezul nopții

„Strategia investițională a FSDI se aprobă de către Guvern și este corelată cu un set de indicatori de performanță pe termen mediu și lung“, se arată în lege. Similar, indicatorii de performanță sunt stabiliți de acționarul majoritar, respectiv Ministerul Finanțelor Publice (MFP), îm­preună cu un comitet consultativ din care ar urma să facă parte reprezentanți ai Gu­vernului, ai băncii centrale, ai Autori­tății de Supraveghere Financiară, ai me­diu­­lui academic, ai industriei financiar-ban­care, ai Parlamentului și ai societății civile. Numai că, în final, tot Guvernul, prin MFP, este cel care decide cine, ce și cum.

Citiți și: O nouă găselniță a Guvernului: cine va câștiga, de fapt, de pe urma fondului-mamut pe care vrea să-l înființeze statul

O condiție esențială pentru ca FSDI să opereze într-un mod eficient, crede Radu Crăciun, președintele BCR Pensii, este „asi­gurarea unei guvernanțe de înaltă ca­li­­tate profesională. Asta presupune neutralitate politică, transparență, respon­sa­bilități și ierarhii clar stabilite, precum și oameni care chiar au experiență în acest gen de activități. În acest context, punerea unui astfel de Fond sub umbrela unui minister mi se pare discutabilă“. De altfel, proiectul de lege, în forma trimisă la Ca­me­ra Deputaților, cameră decizională, prevede ca „detaliile“ legate de criteriile de performanță și strategia de investiții să fie stabilite, ulterior, de Guvern.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.
← Close