Foame de cash: în ciuda dobânzilor de 1% pe zi, românii se îndatorează tot mai mult de la IFN-uri

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Împrumuturile mici, acordate rapid și pe o perioadă scurtă de timp, încep să câștige din nou teren. Cine sunt însă clienții care plătesc dobânzi de peste 1% pe zi și cât de acerbă e com­pe­tiția din această piață?

Soldul creditelor acordate de Instituțiile Financiare Nebancare (IFN) din România a depășit pragul de 5,9 miliarde de lei la finalul anului trecut, cel mai ridicat nivel de la sfârșitul lui 2009, reiese din datele Băncii Naționale a României (BNR). Cea mai mare parte a acestor împrumuturi (peste 88%) sunt credite de consum – produsele vedetă din portofoliile IFN-urile fiind creditele foarte mici, acordate pe o perioadă scurtă de timp, însă la cos­turi considerabile.

În condițiile în care dobânzile de­pă­șesc de cele mai multe ori 1% pe zi, punctul forte al acestor instituții financiare este rapiditatea cu care „livrează“ banii, în unele cazuri de doar câteva ore din momentul aplicării, precum și simplitatea accesării produselor – în multe ca­zuri online. „Principala caracteristică a IFN-urilor este digitalizarea proceselor, ceea ce simplifică foarte mult atât inte­racțiunea clienților cu finanțatorul, cât și excesul birocratic. Așteptările clien­­ți­­lor de credite negarantate – bancare sau non­­bancare – sunt rapiditatea și procesele simplificate. Abia apoi urmează costurile“, punctează Anca Bidian, CEO Kiwi Finance, cel mai mare broker de credite din România. Totodată, este de notat și faptul că valoarea medie a unui credit luat de la IFN este cu mult mai mică decât în cazul unui produs bancar (la fel și perioada de rambursare), astfel încât, deși dobânda este foarte mare, în valoare absolută, su­ma pe care trebuie să o restituie clienții poate fi acomodată, de cele mai multe ori, în bugetul familiei.

Deși există percepția că IFN-urile atrag în special clienții nebancabili, Bidian avertizează că nu există rapoarte care să confirme această teorie. „Clienții trebuie să aibă și să demonstreze un venit fis­cali­zat, să aibă un istoric acceptabil de plată și să se califice în criteriile de sco­ring pe care toate IFN-urile le au. Deci vorbim practic de clienți bancabili“, spune ea.

CONCURENȚĂ ACERBĂ. Explozia consumului și creșterea nivelului de încredere al populației s-au regăsit și în bilan­țurile IFN-urilor, astfel încât, „în ultimii ani, concurența pe piața creditelor nonbancare a devenit acerbă“, spun repre­zen­tan­­ții Viva Credit IFN, al cărei produs vedetă este „creditul până la salariu“ –împrumut de maximum 1.500 de lei, pe cel mult 35 de zile, cu o dobândă de 1,2% pe zi.

Condițiile de piață extrem de competi­tive sunt o preocupare și pentru britanicii de la Provident, parte a grupului International Personal Finance (IPF). Grupul a acordat anul trecut împrumuturi în va­loa­re de peste 301 milioane de lire ster­line (circa 350 de milioane de euro), în România, Ungaria și Bulgaria, în creș­tere cu 17% comparativ cu 2015, cea mai pro­nunțată creștere fiind în România, și anu­me 27%. Cele trei subsidiare aveau, la finalul anului 2016, un portofoliu cumulat de 629.000 de clienți activi, mai mult de jumătate dintre aceștia fiind în România, unde creșterea numărului de clienţi a fost de 4,4%. „Pregătim produse și servicii noi sau conexe, cum ar fi împrumuturi online sau asigurările“, spun reprezentanții IFN-ului despre strategia lor de a rămâne relevanți.

PE CINE SE BAT IFN-URILE? În general, clienții IFN-urilor sunt persoanele cu ve­nituri medii sau chiar sub medie. „Clientul nostru are între 25 și 45 de ani. Ape­lează la noi fie pentru că nu-i ajung banii de la un salariu la altul, fie are o nevoie urgentă de bani. E căsătorit, cu copii și cheltuieli multiple. De regulă este res­ponsabil, însă, uneori, cheltuie bani și pe mici plăceri, vacanțe sau gadget-uri“, spun reprezentanții Viva Credit.

Din calculele Provident reiese că cea mai mare parte a clienților lor au venituri disponibile – diferența dintre veniturile și cheltuielile lunare – de 800-1.200 de lei. Ei accesează împrumuturile ra­pi­de pentru a-și echilibra bugetele famili­ale atunci când aduc îmbunătăţiri în lo­cuinţă (28%), atunci când au cheltuieli neprevăzute (27%), pentru diverse cheltuieli medicale (14%) sau, uneori, pentru educaţie (4%).

Deși mulți clienți ai IFN-urilor se văd nevoiți să se îndatoreze pentru a rezista de la lună la lună, există și mulți clienți care aleg aceste produse din alte motive. „Am avut numeroase situații în Kiwi cu clienți cu venituri peste medie sau mari care accesaseră în mod repetat credite rapide de la IFN“, spune Anca Bidian, adău­gând că aceste tipuri de împrumuturi răspund unor nevoi diferite.

Și tot ea trage și concluzia: „Nu com­parăm niciodată o pereche de papuci de plajă cu o pereche de cizme de piele, nici ca preț, nici ca efort de cumpărare, cu toate că amândouă produsele sunt încăl­ță­minte. La fel este (sau ar trebui să fie) și cu creditele“.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”CINE, CE, CUM” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Pentru a răspunde nevoilor acestei nișe de clienți care vor să împrumute sume mici, dar repede, unele grupuri bancare și-au deschis sau au cumpărat IFN-uri. Multe dintre acestea s-au specializat în finanțarea fermierilor sau a micilor antreprenori.[/vc_column_text][vc_column_text]

• BT. La sfârșitul anului trecut, Banca Transilvania a înregistrat IFN-ul BT Micro-finanțare. Subsidiara este orientată către finanțarea antreprenorilor foarte mici sau a celor la început de drum care nu au sau au un acces limitat la liniile de finanțare tradiționale.
• BCR. good.bee Credit este un IFN înființat în 2009, în scop social, fiind controlat de Erste. Printre clienții IFN-ului se numără producători agricoli, mici fermieri, PFA-uri, întreprinderile individuale și familiale, dar și companiile mai mici.
• GARANTI. Ralfi IFN a fost înființat în 1997, la Cluj-Napoca. În 2003, compania a fost preluată de fondul RAEF, care a ieșit din acționariat în a doua parte a lui 2006. A fost cumpărat de GE Money, divizia de servicii financiare a companiei General Electric, iar din 2010 este în portofoliul turcilor de la Garanti.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Guliver / Getty Images